Luna trecută, s-au desfășurat noi săpături arheologice pe șantierul arheologic de la marginea satului Hurezani, coordonat de arheologii de la Institutul Național de Arheologie ”V. Pârvan” din București, conduși de arheologul și cercetătorul Radu Băjenaru, în colaborare cu Muzeul Județean Gorj.
Scopul cercetării îl reprezintă obţinerea unei imagini mult mai coerente şi documentate a evoluţiei epocii bronzului şi primei epoci a fierului în Oltenia, respectiv asupra culturilor Verbicioara şi Vârtop, prin utilizarea unor metode moderne de investigare a materialului arheologic.
Situl arheologic de la Hurezani a fost descoperit și cercetat în perioada anilor 2018-2019, cu ocazia unor lucrări de infrastructură ce au necesitat săpături preventive efectuate traiectul conductei de gaze BRUA. A fost cercetată astfel o suprafaţă de circa 5000 mp, ocazie cu care s-au putut face observaţii amănunţite cu privire la structura, durata şi complexitatea de locuire din cadrul acestui sit preistoric. S-a constatat că depunerea arheologică măsoară aproape 1.20 m grosime, fiind formată din cinci straturi suprapuse, dintre care trei aparţin epocii bronzului (cultura Verbicioara), iar următoarele două începutului epocii fierului. Prin stratigrafie, structură şi bogăţia materialului arheologic, situl de la Hurezani devine unul dintre cele mai importante pentru preistoria zonei de sud-vest a României. O serie de vestigii importante au fost găsite la primele cercetări efectuate în 2021, atunci când s-au descoperit o serie de vestigii, printre care şi un obiect din fier – un cuțitaș, care, conform primelor estimări, ar putea să fie printre cele mai vechi obiecte din metal descoperite pe teritoriul României. Situl s-a păstrat foarte bine. Acesta se întinde pe o suprafaţă de şapte hectare.
”Situl are aproximativ şapte hectare şi pe partea de nord şi parţial est este prevăzut cu un şanţ de apărare. Grosimea depunerii antropice este între 1 metru şi 1,30. Cu ocazia săpăturilor preventive, am identificat multe niveluri de locuire, care acoperă întreaga evoluţie a culturii Verbicioara, de la prima fază şi până la ultima. Urmează, din ce am văzut, două niveluri din Epoca Fierului, care suprapun locuirii din Epoca Bronzului. Este un sit foarte bogat ca structură de locuire”, declara, la sfârșitul campaniei din anul 2021, coordonatorul şantierului arheologic Radu Băjenaru.
”Și anul acesta s-a descoperit un bogat material arheologic ce cuprinde ceramic de tip Verbicioara din prima perioadă a epocii fierului, precum și urme a numeroase locuințe din epoca bronzului”, ne-a declarat profesorul Claudiu Stancu.
IZABELLA MOLNAR
