Vineri, 10 mai 2024, de Ziua Independenței României și a Regalității în România, la Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj, începând cu ora 18, a avut loc lansarea cărții „Ioan Săceleanu – Memorii 1916 – 2001”, o carte memorialistică despre memoriile din război ale veteranului de război Ioan (Mișu) Săceleanu, profesor din Săcelu, județul Gorj.
Așadar, în seara de 10 mai 2024, MansArta Bibliotecii Județene „Christian Tell” Gorj din Târgu Jiu a fost plină de prieteni, rude și invitați. La acest eveniment a participat și o delegație a Filialei Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” formată din: col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga, col. (rtr.) Gigi Bușe, lt. col. (rtr.) Ghindă Ovidiu Gabriel, prof. dr. Ion Mocioi, prof. Grigore Haidău, ing. Dan Toropu și ing. Vasile Ionescu.
Lucrarea „Ioan Săceleanu – Memorii 1916 – 2001” a fost realizată de către nepoții profesorului Ioan (Mișu) Săceleanu, Ionuț Săceleanu și sora sa Luminița-Doina Pinoșanu, ajutați de către profesorul de istorie Nicolae-Valentin Chepeneag și poeta Luminița Săceleanu, după un „Jurnal cu memorii” scris în anul 2001 și publicată la 11 ani de la moartea autorului.
Moderatorul evenimentului a fost profesorul de istorie și poetul gorjean Nicolae-Valentin Chepeneag, care a făcut o scurtă prezentare a biografiei profesorului și veteranului de război Ioan (Mișu) Săceleanu, din care vă redau o scurtă prezentare. „Ioan (Mișu) Săceleanu s-a născut la 3 noiembrie 1916 în satul Săcelu, situat pe teritoriul actualului județ Gorj când nemții au intrat în sat, fiind primul copil al familiei de agricultori Elena-Maria (Ivănescu) și Victor Ion Săceleanu. A urmat cursurile Școlii Primare din satul natal, iar la vârsta de 12 ani a rămas orfan de tată. A urmat cursurile Școlii Normale de Învățători 
„Spiru Haret” din Târgu Jiu, reușind să susțină și să promoveze examenul de capacitate chiar în sesiunea din iunie 1941. A făcut armata și concentrarea la Regimentul 36 Artilerie din Târgu Jiu, apoi, a fost mobilizat cu gradul de sergent TR și trimis pe Frontul de Est cu același regiment plecat din Târgu Jiu la începutul lunii septembrie 1941. A luptat de la Prut până la Volga luând parte activă la bătăliile de la Odessa, Nikolaev, Kerci, Sevastopol, Cotul Donului și Stalingrad, unde, a căzut prizonier la 20 octombrie 1942 cu întreg regimentul. A fost deportat în Siberia, în Lagărul nr. 165 din Talițî, raionul Ivanovo, unde erau circa 35 mii de prizonieri. În lagăr s-a îmbolnăvit de tifos exantematic, dar a scăpat datorită îngrijirilor unei rusoaice medic, care i-a salvat viața. A reușit să scape din lagăr înrolându-se în Divizia a II-a de prizonieri voluntari „Horea, Cloșca și Crișan” înființată oficial la 12 aprilie 1945 și a ajuns în România la 16 iunie 1945, când se terminase războiul în Europa. A fost demobilizat și lăsat la vatră în octombrie 1945, iar când a venit acasă n-a mai găsit-o nici pe mama sa în viață. Murise cu un an înainte, în 1944. Era orfan de ambii părinți. A fost obligat să se 
înscrie în Partidul Muncitoresc Român, iar după căsătorie, în 1946 cu învățătoarea Lucreția Negrescu, fiică de învățător, din care au rezultat doi copii, a profesat ca învățător în comuna natală, a urmat la fără frecvență cursurile Facultății de Științe Naturale-Geografie a Universității din București, dar s-a retras în ultimul an pentru a urma un curs de directori de școli la Timișoara pe care l-a absolvit în mai 1964 și numit director al Școlii Generale Săcelu, funcție pe care a rămas până la 1 septembrie 1977, când a ieșit la pensie. În continuare s-a ocupat cu agricultura și creșterea animalelor. În anul 2001, soția sa Lucreția a murit, iar după câțiva ani s-a mutat în casa fiului său Minel, unde a și murit în anul 2013, la venerabila vârstă de 97 de ani.
Au urmat nepoții: Ionuț Săceleanu și sora sa Luminița-Doina Pinoșanu, care au povestit despre bunicul lor și despre ce le povestise bunicul că suferise în Campania militară a Frontului de Est și mai cu seamă în lagărele de prizonieri din URSS. A vorbit apoi poeta Luminița Săceleanu, soția nepotului de frate, care a și participat la tehnoredactarea Jurnalului de Memorii al lui Mișu Săceleanu. Două strănepoate au citit o carte poștală trimisă din lagăr de prizonierul Ion (Mișu) Săceleanu la 12 august 1943 și ajunsă la destinație după 6 luni de zile de la sosirea prizonierului acasă.
Despre participarea la război și apoi activitatea de dascăl în comuna natală a vorbit doamna profesoară dr. Dorina Nichifor.
De la Constanța, prin videoconferință, a transmis un mesaj emoționant și bine fundamentat domnul prof. dr. Costin Scurtu, directorul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” Filiala Constanța, care a spus: „Lucrările memorialistice, memoriile, jurnalele sunt de fapt salvarea unui patrimoniu subiectiv, individual, al celor care au trăit anumite vremuri”. Referindu-se la modul în care au fost scrise memoriile, domnul director, gorjean din naștere și constănțean prin natura serviciului, a observat că propozițiile „sunt simple și scurte dar pline de înțeles” ce ascund o durere cumplită „lupta pentru supraviețuire”, iar șansa de a scăpa din lagăr și a se întoarce acasă a fost înrolarea în Divizia de voluntari „Horea, Cloșca și Crișan”. „Eu văd această lucrare ca o cărămidă necesară pentru edificiul societății noastre actuale. Sugerez și altora, care au asemenea comori istorice să le publice, să nu rămână anonime” , a încheiat domnul Costin Scurtu mesajul său.
Tot prin videoconferință, de la Târgoviște a transmis un mesaj emoționant și domnul prof.univ. dr. habil. Iulian Oncescu, unul dintre cei doi referenți științifici ai acestei lucrări. Celălalt este prof. dr. Constantin Livian Rădoescu. „După 1989 au început să apară astfel de lucrări memorialistice, deoarece, până atunci au fost interzise. Astfel de lucrări reprezintă o mărturie dar și un omagiu adus celor care au participat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial” a spus domnul Iulian Oncescu. Apoi a citit din carte realizările din viața lui Ioan (Mișu) Săceleanu „Mi-am dorit să ajung învățător și am realizat. Mi-am dorit să supraviețuiesc în Siberia și să mă întorc în țară și am reușit. Mi-am dorit să mă căsătoresc cu o învățătoare și am realizat. Mi-am dorit să am doi copii și îi am. Mi-am dorit nepoți și am doi. Mi-am dorit să trăiesc până la adânci bătrâneți și să îmi văd familia cât mai împlinită și s-a realizat”. În final a citit și ultimele însemnări ale profesorului și veteranului de război Ioan (Mișu) Săceleanu, care sunt în versuri „Peste fruntea ta senină,/Vremuri grele au trecut/ Ai păstrat totuși lumină/ În al tău suflet chinuit./ Datoria către țară/ Cu prisosință ți-ai făcut/ Pentru iubita-ți familie/ Grijă sfântă ai avut!/ Dormi în pace pe vecie/ în tăcutul tău mormânt!”
De la Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” au luat cuvântul: col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga, col. (rtr.) Gigi Bușe, prof. dr. Ion Mocioi și ing. Dan Toropu.
Colonelul (rtr.) dr. ing. Walter Loga – președintele filialei, a felicitat autorii acestei lucrări pentru că au reușit să publice ceea ce înaintașul lor a avut curajul să scrie și a concluzionat că „poporul român a luptat cu tărie și cu mari jertfe pentru dăinuirea urmașilor pe meleagurile natale, iar nouă ne revine datoria să luptăm pentru a scoate la iveală adevărul istoric”.
Colonelul (rtr.) Gigi Bușe, la începutul mesajului său a spus: „Astăzi, 10 mai 2024, când se împlinesc 147 de ani de la proclamarea Independenței României și este și Ziua Regalității în România, avem prilejul să oferim gorjenilor și nu numai, încă un volum de memorii ale unui veteran de război gorjean, după ce, la data de 26 noiembrie 2022, tot aici la bibliotecă, am publicat Memoriile din război ale tatălui meu, Bușe C. Gheorghe, din comuna Polovragi”, apoi a făcut o paralelă între cei doi veterani gorjeni. Amândoi s-au născut în anul 1916, au făcut armata și concentrarea, apoi, după intrarea României în Al Doilea Război Mondial alături de Germania, la 22 iunie 1941, au fost mobilizați trimiși pe Frontul de Est cu regimentele unde se instruiseră, au participat la lupte grele, au fost luați prizonieri, trimiși în lagăr și supuși la munci grele, apoi, ca să scape din lagăr, s-au înscris amândoi în Divizia a II-a de prizonieri voluntari „Horea, Cloșca și Crișan” înființată oficial la 12 aprilie 1945, în Regimentul 4 Voluntari, și astfel au putut veni în țară, la 16 iunie 1945. Amândoi au trecut prin aceleași etape ale războiului și au venit în țară cu aceeași divizie de voluntari. La întoarcerea acasă, amândoi și-au găsit mamele moarte. După lăsarea la vatră, amândoi au fost obligați să se înscrie în Partidul Muncitoresc Român, iar după căsătorie au avut câte doi copii cărora le-au putut spune povestirile din război. Au lucrat ca salariați la stat și au trăit până la vârste venerabile, unul 84 iar celălalt 97 de ani, pentru că războiul îi călise bine.
Au mai vorbit profesorul de istorie Gabriel Sarcină și profesoara și poeta Adriana Săvescu, nepoată de văr, care i-a fost și elevă.
La final moderatorul evenimentului a recitat poezia „Scurtă despărțire” a poetului Teodor Pâcă, apoi a mulțumit gazdelor pentru eforturile depuse în organizarea acestui eveniment, tuturor celor care au făcut referiri la lucrarea prezentată aici și numerosului public pentru interes și receptivitate!
Activitatea de la bibliotecă s-a încheiat cu o sesiune de autografe acordate de autori, dar lansarea cărții a continuat și a doua zi și la Săcelu, locul natal, al copilăriei, vieții și morții lui Ioan (Mișu) Săceleanu.
Așadar, sâmbătă, 11 mai 2024, la Școala Gimnazială Săcelu, unde Mișu Săceleanu a fost director până la ieșirea la pensie în data de 1 septembrie 1977, s-au adunat rude, profesori, foști elevi dar și vecinii și alți localnici curioși.
Moderatorul evenimentului a fost, la fel ca și la Târgu Jiu, profesorul de istorie și poetul gorjean Nicolae-Valentin Chepeneag, care a făcut o scurtă prezentare a biografiei profesorului și veteranului de război Ioan (Mișu) Săceleanu. În continuare au vorbit despre carte directoarea școlii, profesoara Simona Iacob, preotul paroh Vasile Dina și nepoții: Ionuț Săceleanu, Teodora Surdoiu, Adriana Săvescu și Nicu Săceleanu.
Felicit și pe această cale pe toți cei care au făcut posibilă apariția acestei cărți memorialistice și îndemn și pe alții care dețin asemenea documente și informații să le dea publicității pentru a confirma o parte reală din istoria poporului român.
Col. (rtr.) Gigi Bușe,
Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR
