Cu prilejul Zilei Naționale dedicată marelui sculptor Constantin Brâncuși, sărbătorită cu mare fast la Târgu-Jiu pe data de 19 februarie a.c., a fost lansat și ultimul număr al revistei de cultură ,,Brâncuși”, dedicată în exclusivitate marelui artist.Revista este editată de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare ,,Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, iar acest număr, reunește, așa cum, afirmă și Doru Strâmbulescu – directorul acesteia ,,texte, unele dintre ele deja publicate în revista ,,Confesiuni”, dar și altele nepublicate încă”, din dorința ”de a pune laolaltă câteva încercări, devenite repere de sârguință, în sensul preocupărilor de care suntem animați în a păstra vie flacăra aprinsă de Brâncuși în inimile și conștiința fiecăruia dintre cei preocupați să înțeleagă sensul și devenirea operei sale, ca operă de valoare universală”.În paginile revistei întâlnim articole ale unor oameni deosebiți, foarte buni cunoscători ai operei brâncușiene. De pe chiar prima copertă preluăm ceea ce spune criticul de artă Pavel Șușară despre ceea ce înseamnă opera lui Brâncuși pentru sculptura secolului XX, care opinează: ,,dacă ar fi să inventariem cele mai cunoscute lucrări ale lui Brâncuși din România, în afara ansamblului de la Târgu-Jiu, care intră într-o altă zonă a analizei, adică Rugăciunea, Sărutul, Cumințenia pământului, portretele de copil, Coapsa, portretul funerar al lui Petre Stănescu, portretul lui N. Dărăscu, Portret de fată și Domnișoara Pogany (astăzi, din păcate, plecată din țară…) am avea o imagine completă a lui Brâncuși, dar și a ceea ce înseamnă opera sa pentru sculptura secolului XX”.Revista debutează cu destăinuirile unui exeget al operei lui Constantin Brâncuși, respectiv Doina Lemny, despre preocupările și ideile sale în efortul de a organiza la Bruxelles, expoziția Europalia dedicată lui Brâncuși (2 octombrie 2019-12 ianuarie 2020). De menționat faptul că prin efortul Doinei Lemny și a altor cunoscători și colaboratori ai domniei sale, au reușit să adune în cadrul expoziției aproape două sute de opere ale lui Brâncuși constând în ,,sculpturi, desene, fotografii, documente, filme, plicuri de discuri din impresionanta colecție a artistului”, ceea ce a contribuit la succesul expoziției. Expoziția a fost una reprezen-tativă pentru artist și pentru simbolul pe care el îl poartă pentru creația românească, un artist care a revoluționat arta secolului XX.Urmează o interesantă și completă analiză a lui Matei Stârcea-Crăciun despre ,,Cât de nou e începutul artei brâncușiene”, aspecte abordate de autor într-o vastă lucrare dedicată lui Brâncuși și apărută în anul 2016 (,,Tratat de hermeneutică a sculptorului. Perspectiva Endogenă, Brâncuși – Simbolismul Hylesic”).Reținem din cuprinsul revistei, alte articole sau grupaje interesante, cum ar fi: ,,Brâncuși și magia templului alb din inima Parisului” extras din manuscrisul lucrării lui Constantin Eleancu (,,Convorbiri cu V. G. Paleolog”); ,,Constantin Brâncuși în lumina ecranului”, de Dumitru Olărescu; ,,Datorie de mulțumire pentru cei vrednici de neuitare, care au făcut ca Ansamblul să existe” –de Sorana Georgescu-Gorjan (expunere la un colocviu internațional despre Brâncuși – 2018); ,,Calea Eroilor – Via sacra. Despre forma simbolică a demersului către sacru” de Radu Boroianu. În paginile revistei putem citi și un rezumat interesant al scriitorul Ion Popescu-Brădiceni despre ,,Scriitorul Constantin Brâncuși”. Totodată întâlnim un eseu despre ,,Sculptura lui Brâncuși și poezia interbelică” de Aureliu Goci, iar Pavel Floresco ne oferă un interesant ,,Limbaj al coincidențelor revelatoare la Brâncuși” în pașii artistului spre ,,cifrul Coloanei Infinite”.De asemnea, Sorin Lory Buliga prezintă un set de ,,Documente privind etapa preliminară edificării Ansambului Monumental de la Târgu-Jiu”, Doru Strâmbulescu ne împărtășește accepțiunea filozofică a lui Constantin Noica asupra ,,Conceptului unitar al ansamblului brâncușian de la Târgu-Jiu”. În partea finală a revistei, Adina Andrițoiu prezintă un studiu documentar detaliat despre istoricul Culei de pe Digul Jiului, acolo unde își are sediul Centru Brâncuși și evident revista de cultură despre care am scris.De subliniat este efortul editorului, al autorilor și a tuturor celor implicați în cercetarea, documentarea și promovarea operei brâncușiene pentru care merită toată aprecierea noastră.Apreciem, totodată, faptul că noi, generația de azi, trebuie să facem mult mai mult pentru valorificarea potențialului turistic oferit de privilegiul orașului nostru de a găzdui monumentalul ansamblu brâncușian.
Dr. Victor Troacă
Președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ,,Al. D. Șerban” Târgu-Jiu.
