Dintotodeauna s-a considerat că omul este ceea ce este datorită mediului social, dar acest mediu social poartă amprenta mediului natural în care trăieşte fiinţa umană, a climei şi a schimbărilor climatice fără de care nu poate fi înţeleasă evoluţia omenirii. Pe drept cuvânt, în funcție de repartiția diferită pe glob a radiației solare, a uscatului și a apei mărilor şi oceanelor, precum și a mișcărilor maselor de aer, se deosebesc tipurile de climă, acest din urmă concept referindu-se la dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din atmosferă dintr-un anumit loc sau regiune de pe glob, într-un interval de timp foarte mare, după care putem aprecia că e necesară distincţia între climă şi climat, acest climat însemnând ansamblul caracteristicilor elementelor climatice ale unui anumit teritoriu bine precizat, caracterizate printr-o anumită omogenitate şi repetabilitate a manifestărilor fenomenelor naturale. Printr-o analiză atentă a priorităţilor de mediu se constată că schimbările climatice, alături de reducerea biodiversităţii, suprautilizarea resurselor naturale şi creşterea cantităţii de deşeuri sunt provocările actuale fără precedent înregistrate, atât la nivel local, naţional, cât şi la nivel global. Puţini dintre noi nu cunosc ceva din ceea ce reprezintă încălzirea globală a scoarţei terestre ca urmare a creşterii în timp a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), precum şi semnificaţia termenului de schimbări climatice, asociate unui process complex de modificare pe termen lung a elementelor climatice (temperatură, precipitaţii, creşterea frecvenţei şi a intensităţii unor fenomene meteo extreme, etc.), datorat cu prioritate emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din activităţi antropice, care au determinat dezechilibre în atmosferă şi au favorizat declanşarea efectului de seră la nivel planetar.
«Scara la care au ajuns amenințările asupra biosferei și a tuturor formelor de viață, inclusiv asupra omenirii, este foarte mare»!
Înregistrările geologice demonstrează că istoria pe termen lung a Pământului este punctată de numeroase schimbări de climă produse cu o rapiditate de câţiva zeci de ani, cauzând impacturi ce durează sute de ani până la 1 mileniu, dar aceste schimbări nu sunt omogene, astfel că unele regiuni se încălzesc, în timp ce alte zone se răcesc, devin aride sau umede. În ansamblul său, sistemul climatic este o resursă comună la nivelul întregii Biosfere, iar stabilitatea acestuia este deja afectată de emisiile de dioxid de carbon şi de alte gaze cu efect de seră (GES). Motivul principal al schimbărilor climatice este fenomenul de încălzire globală, manifestat prin creşterea temperaturii la nivelul suprafeţei terestre. Însă schimbările climatice includ nu numai o modificare a temperaturii medii, cât, mai ales, anumite schimbări ale diverselor aspecte ale vremii, cum ar fi tipurile de vânt, cantitatea şi tipul de precipitaţii, cât şi tipul şi frecvenţa evenimentelor meteorologice extreme, aşa cum vedem şi în ţara noastră. În esenţă, încălzirea globală este un fenomen unanim acceptat de către întreaga comunitate ştiinţifică internaţională, fiind deja evidenţiat de analiza datelor observaţionale pe anumite perioade lungi de timp, deoarece, încălzirea globală implică în prezent două probleme majore pentru omenire: pe de o parte, necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră, în vederea stabilizării nivelului concentraţiei acestor gaze în atmosferă, care să împiedice influenţa antropică asupra sistemului climatic şi să dea posibilitatea ecosistemelor naturale de a se adapta în mod natural, iar, pe de altă parte, necesitatea adaptării omului, a florei şi a faunei la efectele schimbărilor climatice, avându-se în vedere că aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile din cauza inerţiei sistemului climatic, indiferent de rezultatul acţiunilor de reducere a emisiilor! După această amplă introducere în context, să ne referim la ceea ce marchează cu multe semne de întrebare problema schimbărilor climatice pe care le percepem tot mai dramatic în viaţa noastră, ca fiind una dintre cele mai mari ameninţări asupra mediului de viaţă, asupra cadrului social şi economic prin care sunt afectate aproape toate regiunile lumii. Prin imagini de-a dreptul catastrofice, vedem în anumite documentare ştiinţifice modul în care calotele glaciare se topesc, iar nivelul mărilor și oceanelor este în creștere, mai ales că în unele regiuni, fenomenele meteorologice extreme și precipitațiile sunt tot mai frecvente, în timp ce altele se confruntă cu valuri de căldură și secetă extreme, dar ceea ce îngrijorează şi mai mult este faptul că se așteaptă o intensificare a acestor fenomene în următoarele decenii. În viaţa noastră de zi cu zi, focusaţi mult prea mult şi mult prea obsedant şi negativist pe criza sanitară şi pe acest pericol pandemic dirijat de către adepţii globalismului, uităm că atunci când apa mărilor şi oceanelor se încălzește, își mărește volumul, iar încălzirea globală se află, aşa cum am spus, la originea topirii calotelor glaciare și a ghețarilor, pentru că luate împreună, aceste schimbări duc la creșterea nivelului mărilor și oceanelor și, astfel, la inundarea și erodarea zonelor de coastă și a celor joase. Chiar la noi în ţară, ploile torențiale și alte fenomene meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente, iar, ca urmare a unei astfel de situații, se produc inundații și scade calitatea apei, iar resursele de apă devin tot mai precare în unele regiuni, cum ar fi şi pe la noi prin sudul Olteniei.
„Deteriorarea mediului este o amenințare pentru civilizația umană, infinit mai mare decât Covid-19”!
Poate că unii se miră de faptul că ar exista vreo legătură între contagiunea pandemică şi schimbările climatice, dar nu trebuie uitat faptul că schimbările climatice au deja un impact asupra sănătății, fiindcă a crescut numărul deceselor cauzate de căldură în unele regiuni și a descumpănit numărul celor cauzate de frig în altele, mai ales că asistăm tot mai mult la modificarea distribuției unor boli transmise prin apă sau alţi vectori naturali şi sociali. Desigur, pot fi comentate percepţiile fiecărui om în fel şi chip, dar e bine să ţinem seama şi de punctele de vedere ale specialiştilor, ale cercetătorilor avizaţi, nicidecum să nu ne lăsăm prostiţi de punctele de orbire ale politrucilor semidocţi şi incompetenţi, aşa cum se întâmplă în cazul crizei pandemice! Într-un raport recent al unor oameni de știință de top, amenințarea la adresa existenței tuturor formelor de viață este mai mare decât s-a crezut, deoarece planeta se va confrunta cu un viitor cumplit, extincție în masă a vietăților, un declin al sănătății indivizilor și tulburări sociale puternice generate de schimbările climatice, aşa cum avertizează o echipă internațională de cercetători, conform publicaţiei «The Guardian», care citează un articol publicat de către această echipă. Toate acestea sunt consecința ignoranței și lipsei de acțiune în ceea ce privește schimbările climatice, deoarece oamenii încă nu au realizat că situația în care ne aflăm este extrem de urgentă și că nu numai omenirea, dar și viața pe planetă este pusă în pericol de comportamentul iresponsabil susținut al societăților de consum şi superdezvoltate. Un număr de 17 experți, printre care și profesorul Paul Ehrlich de la Universitatea «Stanford» din Statele Unite, spun că planeta se află într-o stare chiar mai proastă decât cred mulți oameni! Astfel, se arată că: «Scara la care au ajuns amenințările asupra biosferei și a tuturor formelor de viață, inclusiv asupra omenirii, este atât de mare încât este greu de înțeles, chiar și pentru cei mai informați experți», arată cei 17 specialiști într-un articol intitulat: «Frontiers in Conservation Science», într-un articol care are la referințe peste 150 de alte studii ce detaliază cele mai mari probleme ecologice cu care se confruntă planeta. Cercetătorii spun că datorită întârzierilor şi a discrepanţei dintre acțiunile împotriva lumii naturale și consecințele evidente ale acestor acțiuni, nepăsarea face ca impactul să nu fie perceput în mod corect, iar oamenii nu-și dau seama cât de gravă este problema în acest moment. În acest articol se avertizează că ne așteaptă migrații în masă, din ce în ce mai multe pandemii și conflicte pentru resurse, iar acestea vor fi inevitabile, dacă nu se acționează rapid și consistent. „Apelul nostru nu este la capitulare, ci vrem să dăm «dușul rece» decidenților pentru a înțelege că trebuie să înceapă să planifice și să acționeze pentru evitarea acestui viitor cumplit”, adaugă cercetătorii mai sus amintiţi! Desigur, pentru a putea gestiona gravitatea acestei probleme, este nevoie de schimbări drastice la filosofia capitalismului global și în domenii precum educația și egalitatea de şanse, iar printre schimbările de atitudine ar putea fi și renunțarea la ideea creșterii economice perpetue, renunțarea la folosirea combustibililor fosili și încheierea activităților de «lobby» distructiv al companiilor transnaţionale. În încheiere, să spunem că raportul cercetătorilor pe care i-am amintit vine în contextul în care guvernele lumii nu au reușit să atingă nici măcar o țintă de biodiversitate «Aichi», stabilită de ONU în 2010 prin protocolul de la Nagoya. Este de-a dreptul absurd că guvernele lumii eșuează în a-și atinge obiectivele de mediu! Din acest motiv, estimările ONU arată că aproximativ un milion de specii de plante şi animale, existente, încă, ar putea dispărea, multe dintre ele chiar în deceniile următoare, deoarece: „Deteriorarea mediului este o amenințare pentru civilizația umană, infinit mai mare decât sunt «trumpismul» sau Covid-19”, aşa cum a declarat Paul Ehrlich pentru «The Guardian»! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
