-Rep. Domnule Preşedinte, de ziua Sfântului şi slăvitului Proroc Ilie Tesviteanul, al cărui nume îl purtaţi cu cinste, vă felicit şi vă doresc multă sănătate şi multe împliniri!
-D.I.M. Vă mulţumesc, domnule profesor, şi mă bucur de această întâlnire!
-Rep. Dumneavoastră, ca o persoană cunoscută, sunteţi un cadru didactic universitar apreciat şi cu funcţie de răspundere în calitate de prorector al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM), de la Chişinău, iar azi vom insista asupra acestui status şi rol care vă definesc, pe lângă funcţia de Preşedinte al Institutului de Analize şi Investigaţii Publice şi Politice Gorj, de Preşedinte al Fundaţiei «Tudor Vladimirescu», dar nu aţi încetat nici un moment să rămâneţi un om politic al Gorjului, chiar al României, dacă ne gândim la funcţiile de fost prefect, fost parlamentar ş.a.m.d.!
-D.I.M. Vă mulţumesc pentru aprecierea dumneavoastră, dar aş adăuga faptul că legătura mea cu minunaţii noştri români de la Chişinău avea să se cristalizeze atunci când am dus nişte cărţi de-ale noastre şi l-am cunoscut pe Academicianul Andrei Galben, cu care am ajuns ca un frate de suflet, un minunat prieten, iar, în baza unei colaborări cu Fundaţia «Tudor Vladimirescu», desigur, cu avizul ministerelor educaţiei din cele două ţări, am stabilit recunoaşterea diplomelor eliberate celor care studiază la Universitatea de la Chişinău, pornind de la faptul că ei sunt asociaţi cu Uniunea Europeană, iar Basarabia este pământ românesc! Am căutat ca prin acest schimb de valori educaţionale studenţii de la noi să cunoască mai bine Moldova de peste Prut! Sunt foarte încântat de faptul că Universitatea are un trend pozitiv şi că noi căutăm să ţinem la calitatea actului didactic!
,,Eu nu fac doar o politică încorsetată în doctrina unui partid anumit şi nu politizez învăţământul”!
-Rep. Vă socotiţi un «pod de flori» în dezvoltarea legăturilor de cooperare cu Republica Moldova?
-D.I.M. Ce păcat că atunci când trebuia să se facă unirea, în 1991-1992, prea marea frică a României a dus-o la punctul de a nu face această unire, când şi moldovenii doreau acest lucru, chiar dacă în momentul de faţă moldovenii sunt mai sceptici!
-Rep. Se pare că Doamna Preşedinte Maia Sandu este un om apropiat de România!
-D.I.M. Da, e un om foarte apropiat de România, pentru că domnia sa este tot profesor şi ţine foarte mult să fie apropiată de România şi de Uniunea Europeană! A făcut chiar vizite în ţări din Uniunea Europeană şi chiar în Statele Unite! Vreau să vă spun că această Universitate, ULIM, are o facultate care nu este în Oltenia, deci, iată, că venim în sprijinul tinerilor, iar, în acest sens, mă refer la Ştiinţele Educaţiei şi Psihologie, pentru că avem studenţi şi chiar masteranzi la psihologie! Ca să mai adaug faptul că avem şi psihologie clinică, deci, în felul acesta, am contribuit la pregătirea unor psihologi în timpul pandemiei, când am constatat că a crescut numărul pacienţilor care au suferit anumite căderi psihice cauzate de stress, de anxietate şi de starea de izolare.
-Rep. De fapt, ULIM de la Chişinău are frumoase tradiţii în promovarea unei şcoli psihologice de mare prestigiu, legată de numele psihologului rus Ivan Petrovici Pavlov, fiziolog, psiholog şi medic preocupat de studierea reflexelor condiţionate!
-D.I.M. Vreau să vă mai spun că decanul de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei participă la toate sesiunile de comunicări ştiinţifice din România, chiar şi din alte ţări, pentru că decanul este o doamnă care a înţeles ceea ce trebuie să facem pentru a atrage studenţii! Am discutat mult cu doamna decan şi i-am împărtăşit experienţa mea, pentru că, la rândul meu, am fost cândva decan la Universitatea «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu, deci cunosc bine problemele care preocupă tineretul de la noi! Să menţionez faptul că avem acum în jur de 1.150 de studenţi, pentru că am pornit cândva de la numai 50 de studenţi, iar creşterea numărului studenţilor contribuie la întărirea colaborării cu Basarabia, deci cu Moldova de peste Prut!
-Rep. Prin urmare, sunteţi un «ambasador» al dezvoltării legăturilor în planul învăţământului cu Republica Moldova!
-D.I.M. Să vă mai precizez faptul că, în afară de cărţile de specialitate pe care le-am dat colegilor de la Chişinău, le-am dăruit cu drag cartea: «Patriotism şi românism – viaţa mea», o altă carte: «România între prăbuşire şi relansare economică», după aceea: «Sărăcie, corupţie şi poliţie politică», deci am enumerate aceste titluri de cărţi care intră în sfera preocupărilor mele de multă vreme! Doresc să precizez că nu este vorba despre o politică a unui anumit partid, ci noi trebuie să vedem şi modul cum s-a furat ţara, iar oamenii trebuie să ştie acest lucru, ca să nu mai pună ştampila votului pe numele unor indivizi care sunt certaţi cu legea! Eu nu fac doar o politică încorsetată în doctrina unui partid anumit şi nu politizez învăţământul!
-Rep. În ultimă instanţă, dumneavoastră faceţi un fel de politică educaţională!
-D.I.M. Absolut, o politică educaţională de colaborare între români, iar pe mine mă interesează în chip deosebit oamenii care se dovedesc profesionişti în meseria lor, în nici un caz nu mă interesează incompetenţii, corupţii sau cei de rea credinţă!
-Rep. Ce măsuri preconizaţi a fi luate urgent pentru întărirea colaborării universitare între România şi Republica Moldova?
-D.I.M. Măsuri care vizează trezirea interesului tinerilor pentru Moldova, pentru că sunt studenţi care mă întreabă: «Când mai mergem la Chişinău?», iar eu trebuie să le ofer un răspuns mulţumitor!
,,Sunt nenumărate motive pentru care sunt legat de pământul românesc din Basarabia”!
-Rep. Deci exprimarea unui dor nespus de Chişinău!
-D.I.M. Sigur că da, pentru că e dorul de pământul românesc pe care îl moştenim de veacuri, aşa cum este şi dorul de Ardeal, dorul de Dobrogea şi de Oltenia, de toate pământurile în care locuiesc şi trăiesc români!
-Rep. Aveţi şi alte puncte de atracţie pentru ULIM Chişinău?
-D.I.M. Universitatea noastră are cele mai mici taxe, iar, în acest sens, vă dau exemplul de la psihologie! Bucureştiul şi Timişoara iau cam 2.000 de euro pe an, iar noi luăm doar 600 de euro, aşa cum vă pot vorbi şi despre alte facilităţi acordate de către Universitatea noastră! De exempu, dacă soţul şi soţia sunt studenţii noştri, unul dintre ei plăteşte doar 50% din taxă! Dacă este părinte cu fiul sau cu fiica, acordăm facilităţi! Să vă dau şi un exemplu, pentru că am avut la un moment dat vreo şase persoane din aceeaşi familie de la Motru, care acum sunt în America, adică părinţii, cei doi fii şi nurorile, care au absolvit câte două facultăţi fiecare şi au obţinut şi masterate după aceea, iar diplomele lor sunt recunoscute în Statele Unite! Universitatea noastră este membru asociat al universităţilor internaţionale, deci spun aceste lucruri ca să ia seama cei care ne blamează şi ne discreditează în diferite feluri!
-Rep. Ce alte puncte de atracţie mai are această Universitate?
-D.I.M. Universitatea nostră are la Chişinău un spaţiu atât de generos, fiind apropiată de Primăria generală a Capitalei, însumând cam 34.000 de metri pătraţi, două biblioteci voluminoase cu săli de lectură, numeroase cabinete pentru limbi moderne, iar, pe această linie, aş dori să întreb, câte universităţi din lume dispun de cabinete cu tehnologie de ultimă generaţie pentru învăţarea limbii chineze? Chiar dacă unii fug de China, să nu uităm că această Chină «vine peste noi» ca o superputere, pentru că vrem sau nu vrem, China deţine supremaţia economică la nivel mondial! Să vă mai spun că la etajul opt al clădirii ULIM de la Chişinău se află un teren de sport de 500 de metri pătraţi, unde se practică diferite sporturi! Deci nu poate fi minimalizată această Universitate care a primit un ajutor substanţial din America, atunci, în 1992, când a fost acreditată!
-Rep. Deci aveţi suficiente motive ca să preţuiţi atât de mult Basarabia!
-D.I.M. Sunt nenumărate motive pentru care sunt legat de pământul românesc din Basarabia, iar, dacă râd cu un ochi şi cu altul plâng, sufletul în mine este întristat şi plânge! Da, mă bucur că am adus la lumina învăţării mulţi tineri din Basarabia, dar, în acelaşi timp, şi plâng pentru că Republica Moldova a fost «ruptă» din trupul României!
-Rep. Ce vă doare şi vă nemulţumeşte în legătură cu ceea ce se întâmplă acum în Gorjul nostru «istoric şi pitoresc», aşa cum îl numea istoricul Alexandru Ştefulescu?
-D.I.M. Domnule profesor, mă doare foarte mult ceea ce se întâmplă prin distrugerea Complexului Energetic Oltenia, pentru că polonezii merg pe termocentrale pe cărbune şi peste 50 de ani de acum înainte, nemţii merg peste 40 de ani, iar netrebnicii de la noi închid minele de cărbuni, disponibilizează mii de salariaţi şi îi lasă pe drumuri!
M-am zbătut încă din anul 2008 ca să deschidem drumul naţional 67 C, care face legătura de la Bengeşti Ciocadia-Novaci-Rânca – Sebeş Alba, deci, iată, ce mare împlinire sufletească resimt eu, pentru că mulţi poate nu ştiu cine s-a zbătut pentru acest lucru, iar, pentru mine, această realizare este o mare împlinire, aşa cum împliniri le socotesc şi funcţiile de conducere pe care le-am deţinut încă de la vârsta tinereţii, pentru că, întotdeauna, împlinirile oamenilor au fost şi împlinirile mele!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
