-Rep. Domnule prorector, am gândit acest interviu cu dumneavoastră pentru că sunteţi un om cu largi preocupări în aria culturală a Gorjului, şi pot să amintesc faptul că am început să lucrez la această universitate, avându-vă ca director al Institutului de Politici Publice, Administraţie şi Ştiinţe ale Educaţiei, prilej cu care am remarcat la dumneavoastră o preocupare de bază în aprecierea omului prin prisma culturii sale!
-G.N. Aş dori de la bun început, să nu fiu copleşit cu aprecieri pozitive şi nici cu laude, pentru că mie îmi place să fiu realist în ceea ce fac!
-Rep. Realismul dumneavoastră se regăseşte şi în modul în care căutaţi să puneţi în valoare personalitatea marelui Constantin Brâncuşi! Pentru început, aş dori să ne spuneţi cum aţi gândit acel Muzeu omagial «Constantin Brâncuşi», aflat sub egida universităţii care poartă numele genialului sculptor?
-G.N. Fiindcă este vorba despre «părintele sculpturii moderne», dar, în acelaşi timp, şi despre «părintele» spiritual al instituţiei noastre de învăţământ superior, am depus eforturi deosebite pentru a da viaţă acestui proiect important, aş spune eu!
-Rep. Ca în orice proiect îndrăzneţ, efortul merită apreciat aşa cum se cuvine!
-G.N. Da, pentru că la o naştere grea, se spune că se dă viaţă unei fiinţe de mare valoare, ca să facem o comparaţie mai sugestivă! Vreau să vă spun că aprobarea pentru înfiinţarea acestui muzeu a venit din partea Senatului Universităţii, personal din partea domnului preşedinte, prof. univ. dr. Adrian Gorun, care, împreună cu domnul ministru Andrei Marga, au conceput cadrul general, contextul în care poate fi pus în aplicare un asemenea proiect de referinţă!
,,S-a pornit chiar de la filosofia pragmatică a lui Brâncuşi, aceasta fiind corelată cu genialitatea, talentul şi munca asiduă din partea sculptorului”!
-Rep. De la ce s-a pornit, domnule prorector?
-G.N. Sigur, trebuie să spunem că s-a pornit chiar de la filosofia pragmatică a lui Brâncuşi, pentru că aceasta, fiind corelată cu genialitatea, talentul şi munca asiduă din partea sculptorului, conturează o figură emblematică, din care noi fundamentăm un argument pentru a fi studiat Constantin Brâncuşi în universităţi, fiind util pentru tinerii pasionaţi şi dedicaţi creaţiei, Brâncuşi constituind un model, un reper esenţial!
-Rep. Aşadar, se preconizează a se pune în valoare o latură educaţională a personalităţii marelui Brâncuşi?
-G.N. Acesta este un aspect important pe care îl avem în vedere, pentru că muzeul are şi această dimensiune de formare, de promovare şi de conservare a patrimoniului brâncuşian, dar cred că e foarte important ca acest muzeu universitar să deschidă o perspectivă nouă asupra personalităţii marelui Brâncuşi, pentru că el este catalizatorul, vectorul de forţă al spiritualităţii româneşti, promotorul unei tradiţii culturale specifice neamului nostru, putem spune că Brâncuşi este cel care uneşte modernitatea însăşi cu arhaicul autentic, la un înalt nivel de creaţie artistică!
-Rep. Aici, în biroul domniei voastre, aveţi un raft întreg în care este promovată imaginea lui Constantin Brâncuşi, pe care îl păstraţi la loc de cinste în mintea şi în sufletul dumneavoastră!
-G.N. Să ştiţi că am ceva mai multe atuuri, pentru că sunt născut la Peştişani, în comuna lui Constantin Brâncuşi! Aceasta nu este «vina» mea, dar să ştiţi că am urmat şcoala gimnazială în cadrul Liceului «Constantin Brâncuşi» din Peştişani, am urmat un liceu de specializare la Craiova şi acolo aş spune că «am mers» pe urmele lui Brâncuşi, păstrându-l nealterat în minte, pentru că la Craiova, Brâncuşi a urmat şcoala de meserii şi a cântat în corul bisericii la «Madona Dudu», aşa că noi toţi, avem o datorie sacră faţă de Constantin Brâncuşi, iar la noi în universitate, avem datoria morală, profesională şi sentimentală de a contribui la promovarea imaginii lui Brâncuşi la nivel de judeţ, la nivel de ţară şi chiar în întreaga lume!
-Rep. Am putea spune că biografia dumneavoastră se centrează pe coordonatele lui Constantin Brâncuşi, ceea ce nu este o simplă întâmplare!
-G.N. Am convingerea că trebuie să facem şi mai multe lucruri în continuare, pentru că operele pe care le-a eternizat Brâncuşi la Târgu-Jiu, acest Ansamblu monumental care este cel mai mare ansamblu de artă în aer liber din secolul al XX-lea, uşor marcat de trecerea timpului şi care nu trebuie lăsat într-o stare precară, pentru că la 27 octombrie, ne vom întâlni toţi factorii, toate instituţiile direct interesate care pot contribui la găsirea unor soluţii eficiente, iar Univesitatea «Constantin Brâncuşi» trebuie să-şi asume rolul de principal «actor» instituţional pentru agregarea vectorilor de acţiune pentru iniţierea şi pentru implementarea proiectului «Constantin Brâncuşi», eternul artist contemporan!
,,O iniţiativă din partea Universităţii «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu este o condiţie care nu poate fi ignorată”!
-Rep. Putem vorbi despre un program concertat al factorilor de decizie în valorificarea imaginii lui Brâncuşi?
-G.N. Cred că s-au făcut prea puţine lucruri legate de Brâncuşi, pentru că este o diferenţă între o semnificativă valorificare a «capitalului» brâncuşian, concretizat prin patrimonial pe care l-a lăsat Brâncuşi la Târgu-Jiu, iar, pe de altă parte, vorbim despre un potenţial turistic uriaş! Din punctul acesta de vedere, avem o mare datorie, pentru că nu ne lasă posteritatea ca să rămânem pasivi şi neimplicaţi în proiecte legate de Brâncuşi! Trebuie făcut ceva mai mult pentru a valorifica acest tezaur cultural, chiar dacă unele lucruri ne arată că nu suntem pe calea cea mai bună, pentru că acest ansamblu monumental are un dosar pentru a intra în patrimoniul universal UNESCO, dar o Comisie a monumentelor şi a siturilor nu a recomandat trecerea pe lista patrimoniului universal a Complexului monumental de la Târgu-Jiu! Deocamdată, misiunea de patrimoniu a UNESCO nu are în vedere întregul Ansamblu, ci numai componentele sale! De exemplu, există o recomandare doar pentru «Coloana Infinitului»…
-Rep. Prin urmare, poate că ar trebui să fie intensificate eforturile pentru a sensibiliza UNESCO, iar acestea ar putea să fie iniţiate la nivel naţional şi guvernamental, pentru că este foarte important ca forurile culturale internaţionale să ştie că Brâncuşi reprezintă în primul rând România!
-G.N. Cred că sunt persoane care, odată ataşate de opera lui Brâncuşi, se străduiesc să facă eforturi vizibile, dar o iniţiativă din partea Universităţii «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu este o condiţie care nu poate fi ignorată! Sigur, e foarte greu de a urni toate forţele care sunt responsabile şi care au această datorie de a valorifica opera şi personalitatea lui Constantin Brâncuşi!
-Rep. Ca să ieşim puţin din «sfera» Brâncuşi, v-aş ruga să ne spuneţi cum vă desfăşuraţi activitatea universitară, munca dumneavoastră cu studenţii, în condiţiile acestea destul de dificile ale restricţiilor pandemice?
-G.N. Mergem pe această desfăşurare a învăţământului «online», care este oarecum diferită de cea a învăţământului tradiţional, dar încercăm să facem faţă unei situaţii în care ai doar ecranul şi lipseşte acea relaţie emoţională de transmitere a informaţiei şi a cunoştinţelor de specialitate! Sper să reuşim să-i mai trezim puţin pe studenţi din scaunul de acasă şi să-i apropiem de sala de curs!
-Rep. În încheiere, v-aş solicita să prezentaţi principalele proiecte în care sunteţi implicat în cadrul Universităţii «Constantin Brâncuşi»?
-G.N. Am în vedere unele proiecte pentru accesarea fondurilor europene, unele care sunt legate de modernizarea spaţiului din Calea Eroilor, iar, dacă apar şi unele lucruri mai puţin bune, acest lucru trebuie să ne mobilizeze în viitor, pentru că avem în atenţie şi proiecte de dezvoltare instituţională, proiecte de valorificare a capitalului uman, programele de administraţie publică, proiecte de masterat! Vedeţi, domnule profesor, ne interesează şi acele proiecte de finanţare în viitor a desfăşurării activităţii învăţământului superior din judeţul Gorj!
-Rep. Sunteţi optimist în privinţa valorificării potenţialului turistic al Gorjului?
-G.N. Vom încerca să punem în valoare tradiţiile bogate al zonei noastre, pentru ca sejurul turistic al Gorjului să fie mult mai mare! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
