Motto: „V-am lăsat săraci și proști, și v-am găsit și mai săraci și mai proști.”
Constantin Brâncuși
Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a adresat cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși, sărbătorită în fiecare an la 19 februarie, un mesaj în care se spune, între altele:
PRIM-MINISTRUL NICOLAE CIUCĂ DESPRE BRÂNCUȘI. „Cu 147 de ani în urmă, destinul cultural al României și arta plastică universală aveau să devină mai bogate, odată nu nașterea lui Constantin Brâncuși al cărui talent artistic a fost minunat completat de profunzimea aplecării lui spre filosofie. Născut într-o familie de oameni simpli, marele nostru sculptor nu s-a desprins niciodată de rădăcinile sale, chiar dacă viața l-a dus departe de țară pentru a-și desăvârși destinul artistic.
Prin operele sale, Constantin Brâncuși și-a creat propria identitate artistică, revoluționând chiar arta sculpturii și a lăsat în urmă un valoros patrimoniu care impresionează prin universalitate, dar, în același timp, poartă amprenta înțelepciunii și simplității țăranului român”, susține premierul.
El anunță o expoziție la Timișoara – capitală culturală europeană în 2023, la care vor fi aduse câteva dintre sculpturile lui Brâncuși aflate în marile muzee ale lumii. Iată că prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, care-a participat la deschiderea manifestărilor prilejuite de marele eveniment „Timișoara – capitală culturală europeană”.
HOBIȚA – VATRA GENIULUI. Titanul de la Hobița, cum l-a numit în revista Flacăra, pe când era Redactor șef Adrian Păunescu, marele gazetar și poet Ilie Purcaru, este și în atenția Prim-ministrului României, care l-a descris simplu și corect: Brâncuși – sculptorul ideilor. Nici nu are importanță dacă mesajul transmis duminică, 19 februarie, de către Nicolae Ciucă îi aparține ori a fost scris de către vreun consilier al domniei sale. Cert este că, la 147 de ani de la nașterea Titanului de la Hobița, comuna Peștișani, județul Gorj, Prim-ministrul Nicolae Ciucă a mai adăugat: „Trei pietre de hotar măsoară în Europa istoria sculpturii: Phidias, Michelangelo și Brâncuși.”
MOȘTENIRE BRÂNCUȘIANĂ, LA TÂRGU-JIU. Creatorul sculpturii moderne universale – Constantin Brâncuși a lăsat Târgu Jiului un Ansamblu monumental fără pereche, alcătuit din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului despre care au scris cu profesionalism, acribie și competență mai mulți critici de artă și esteticieni, la loc de frunte fiind prof.univ.dr. Ion Mocioi – cu mai mult de opt titluti de cărți – inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan, bun prieten al sculptorului, autor al inegalabilului volum „Amintiri despre Brâncuși”, apărut în mai multe ediții, și fiica sa – distinsa Sorana Georgescu-Gorjan, autoare a volumului de aforisme și eseuri „Așa grăit-a Brâncuși”(traduse și în limbile engleză și franceză!) – ale marelui sculptor, ce a văzut lumina zilei la Hobița – Vatra Geniului(cum a denumit-o tot inspiratul gazetar și poet Ilie Purcaru).
DUMNEZEUL BRÂNCUȘI. Un împătimit iubitor de Brâncuși este și Constantin Zărnescu, autor al unui volum de aforisme brâncușiene, apărut în peste cinci ediții, la fel cu a alcătuit două volume și regretatul prof. Ștefan Stăiculescu, ambele prefațate de Constantin Zărnescu.
Evident, numărul autorilor români și străini care au scris despre viața, opera și aforismele lui Constantin Brâncuși este mult mai mare. Criticul de artă și romancierul irlandez James T. Farrel a sintetizat măreția hobițanului prin fraza: „Lângă Shakespeare și Beethoven se mai află un Dumnezeu – acesta este românul Constantin Brâncuși”. Ar mai fi multe de spus despre manifestările dedicate Zilei Naționale Constantin Brâncuși, dar, cu părere de rău, spațiul nu-mi mai permite și, cu regret, vă rog să mă înțelegeți, stimați cititori ai Gorjeanului.
ION PREDOȘANU
