Motto: „Patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de țară”. – Mihai Eminescu
Îi mulțumesc tare mult fostului meu coleg și prieten Nicolae Cristache, care mi-a fost și șef, ca secretar general de redacție La Flacăra al cărei Redactor șef era, pe atunci, Poetul Național și publicistul de mare forță și talent Adrian Păunescu. În primul rând că nu m-a uitat și, în al doilea rând pentru că dragul de Cristaș, cum îl alintam noi amicii lui, mi-a trimis pe 5 august, ora 15:00, următorul mesaj pe Facebook, al gazetarului împătimit care este Nicolae Cristache:
„Procuror general de pripas. Al nostru este… nu știu ce este. Îl (o) cheamă Gabriela Scutea. Nu este femeie, nu este bărbat. Proastă, prost, Dumnezeu știe. Eu ceva asemănător n-am cunoscut în viața mea. Figura asta nu știe, în România a fost revoluție, n-a fost revoluție. Ea decide prin voința lui Iohannis cine avea dreptul în 89 să facă revoluție și cine nu avea acest drept. Repet, suntem în secolul 21. A fost revoluție dar nu a oricui. Procuratura Generală a doamnei, domnului Gabriela Scutea ne ia orice posibilitate de a ști adevărul. Deocamdată, datoria mea de gazetar este să vă anunț că nicăieri în lume un tâmpit mai clar nu a existat.”
*
CINE ESTE RAFILA BĂRBOS? Fie-mi permis să scriu câte ceva despre o femeie aparte, pe numele domniei sale Rafila Bărbos, o maramureșeancă pe care-am mai văzut-o într-o emisiune a postului TradiționalTV, La Popasul Dorului, realizată de cunoscutul interpret, poet și Om cu suflet mare de transilvănean – Ovidiu Purdea Someș. Mai văzusem crâmpeie din emisiune în Săptămâna Patimilor Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar abia în sfânta zi de duminică, de 7 august am urmărit-o cu sufletul la gură și extrem de atent, fiind dată în reluare.
Culmea este că Rafila Bărbos are o viață de roman și a revenit la cântat după 27 de ani. Ani în care s-a ocupat cu totul altceva, ani cu multe cumpene și ani de rugăciune. Firesc, în tinerețe cântase inclusiv la nunți, la petreceri, dar în vremurile acelea nu eraustații de sonorizare și, cum dumneaei grăiește: „cântam la rece, cu o formație de care apoi m-am despărțit.”
Și a revenit, cum spuneam, la cântat, cu pricesne. Iar pricesnele se cântă într-un anumit moment al slujbei religioase, după Tatăl nostru, în fața Altarului. Ea, Rafila Bărbos, mărturisește că a învățat să cânte pricesne de la mama sa care era tare credincioasă.
GLAS NEPERECHE, LA PRICESNE. Repet, emisiunea La Popasul Dorului a realizatorului Ovidiu Purdea Someș am revăzut-o duminică, adică ieri, și înafara dialogului dintre realizator și cea hărăzită de bunul Dumnezeu cu glas nepereche, Rafila Bărbos a cântat în fața Altarului Bisericii Adormirea Maicii Domnului, din Cluj-Napoca. Fiind îmbrăcată în straie cernite cum se cuvine în Postul Adormirii Maicii Domnului.
Nu voi reuși să-i creionez un întreg portret de artistă maramureșeancă, după naștere, și nici să-i descriu multiplele-i preocupări în complicata sa viață.
Așa, de pildă, am reținut priceasna „A venit un om la Domnul”. Cum singură aprecia, a trecut prin multe și de vreo 17 ani își duce singură crucea. Am mai reținut o cântare: „Dacă mai ai și tu o mamă”.
Pare incredibil, pentru o femeie cu sufletul plin de rugăciune, faptul că a făcut școala de șoferi, iar timp de 9(nouă) ani a lucrat ca șofer pe o RABĂ la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Pe lângă calificarea de șofer profesionist, Rafila Bărbos mai are și meseria de macaragiu, unde de asemenea a lucrat ani buni.
Se înțelege că și din cabina de șofer al autocamionului RABA și din cea a macaralei se auzeau cântece maramureșene dragi sufletului ei, printre care și cel de petrecere: „Crâșmăriță am vrut să fiu.”
RECITAL LA CATEDRALA ORTODOXĂ DIN PARIS. Întrebată de Ovidiu Purdea Someș unde s-a simțit cel mai bine și unde-a simțit că inima-i vibrează odată cu auditoriul, Rafila Bărbos a numit Catedrala Ortodoxă din Paris, unde-a ținut un recital de pricesne în fața comunității românilor prezenți la slujbă, dar are frumoase amintiri și de la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, ce poartă numele unui fost director al acesteia, încă din vremea studenției mele clujene, distinsul domn Laurențiu Hodorog. Distinsa Doamnă Rafila Bărbos, creduincioasă și modestă, se consider simplu: „Un om de la țară!”
Ion PREDOȘANU
P.S. ALBINĂRITUL, NOUA PASIUNE. Marea artistă Rafila Bărbos are o fată la Oradea și una la Nisa, în Franța, și cinci nepoți de la fetele ei dragi. De 17 ani, retrasă la țară, în Maramureș, Rafila Bărbos crește familii de albine și se simte împlinită. (Ion Predoșanu)