Motto: „Îmi plac cei care zâmbesc la necaz, care își adună vigoarea din supărări și devin viteji prin reflecție. Mințile mărunte sunt făcute să dea înapoi, dar oamenii a căror inimă este fermă, și a căror conștiință le aprobă comportamentul, își vor urma principiile lor până la moarte”. – Leonardo da Vinci
Începând de luni, 1 august, mai mulți cetățeni – în special tineri și bătrâni, care trudeau și aveau, acolo, câteva ore în plus ca să-și mai rotunjească veniturile – ce aveau contracte part-time au rămas fără aceste mici contracte de muncă. De ce? Pentru că așa a gândit GuWernerul Meu Ciucă noile modificări ale Codului Fiscal. Care Cod Fiscal îi obliga pe angajatori să le facă acestora contracte de muncă cu normă întreagă. Ceea ce nu s-a întâmplat, motivul fiind diversele forme de criză prin care trece România sau recesiunea care tot bate la ușa țării noastre.
PRIMELE CONCEDIERI, DIN PRICINA NOULUI COD FISCAL. Cum ar veni, de luni, suntem în fața primelor concedieri a cel puțin 200.000 de oameni aflați în această situație. Firmele private – căci despre ele este vorba – nereușind să evite falimentul în cazul în care le-ar fi făcut contracte cu normă întreagă celor ce aveau doar contracte part-time. Sute de mii de români urmau ca, începând de ieri, să fie supra-taxați ori să fie concediați. Este vorba despre bone, grădinari sau IT-iști ori chiar menajere care au fost, cu toții, dați afară.
Practic, numai vreo 20% vor avea șansa ca suprataxarea să fie suportată de IMM-uri. Și dacă Guvernul a greșit, ei bine, dar mai degrabă rău, tot Guvernul s-ar putea confrunta cu creșterea muncii la negru. Pur și simplu, Guvernul a crescut taxele tot la privați, iar bugetarii – al căror număr este în creștere – au tot fost angajați și, deci, exceptați. Aceasta este și părerea lui Cosmin Jianu, președintele Consiliului IMM-urilor din România.
Nu doar Cosmin Jianu, dar și întreprinzătorii tineri cer să fie combătută evaziunea fiscală.
INDICELE ROBOR, la trei luni, a depășit pragul psihologic de 8%. În felul acesta, românii cu rate în lei vor fi îngenunchiați. Practic, indicele ROBOR la trei luni a urcat la 8,01% pe an, de la 7,97% pe an, în ședința precedentă. La începutul acestui an, indicele ROBOR la trei luni era 3,02% pe an.
Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,13% pe an, de la 8,08% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,24% pe an, de la 8,19% pe an, vineri,
CREȘTEREA INFLAȚIEI. Din păcate, în ultima vreme, rata inflației a înregistrat o evoluție ascendentă, trend care pare să se păstreze și în viitor.
Creșterile salariale nu au făcut decât să crească apetitul de cumpărare al românilor, fapt care se traduce prin scumpirea tuturor articolelor de pe piață și, automat, în deprecierea puterii de cumpărare a leului, rezultând creșterea inflației.
Există o legătură directă între rata inflației și cea a dobânzii de politică monetară. Pentru a se menține un echilibru, este necesar ca atunci când se observă că inflația crește, să se crească automat și rata dobânzii interbancare.
ION PREDOȘANU
