Consiliul celor 27 de miniştri europeni ai cercetării din Comunitatea Europeană a aprobat declaraţia prin care România, Cehia şi Ungaria se angajează să construiască împreună infrastructura pan-europeană de cercetare ELI, pentru realizarea celui mai puternic laser din istorie, informează Mediafax.
Acesta este primul proiect pan-european din partea de est a Cortinei de Fier şi fiecare din cele trei ţări va avea sarcinile bine delimitate. “În România se va construi şi va funcţiona un sistem de laser de putere încă neimaginată de cercetători. Aceasta înseamnă beneficii extreme pentru domeniul afacerilor, pentru sănătate, pentru societatea noastră în totalitatea ei”, a spus vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), Marius Enăchescu, prezent la reuniunea de la Bruxelles. Proiectul va avea nevoie de circa 500 de milioane de euro şi cele trei partenere vor trebui să îşi construiască structurile care le revin până în 2015. Potrivit lui Enăchescu, ELI reprezintă cel mai amplu proiect imaginat şi pus în operă vreodată în domeniul laserelor. Acesta vizează obţinerea unor fascicule laser cu intensităţi de peste o mie de ori mai mari decât cele mai mari valori disponibile astăzi şi va putea oferi în timpi extrem de scurţi (attosecunde, adică miliardimi de miliardimi de secundă) o putere echivalentă de peste 10.000 de ori mai mare decât puterea produsă de toate facilităţile planetei producătoare de energie. României îi revine rolul construirii în campusul ştiinţific de pe Platforma Măgurele-Bucureşti a unei infrastructuri pan-europene, prima de acest fel din ţara noastră, un adevărat complex de lasere de mare putere şi acceleratori de particule, oferind posibilităţi unice de a explora pentru prima oară în istorie o nouă frontieră a ştiinţei – cea la care fizica nucleară se întâlneşte cu fizica laserelor şi fizica materialelor. Pentru construirea şi operarea infrastructurii ELI din România – intitulată “ELI Nuclear Physics” – vor coopera toate forţele de cercetare-dezvoltare-inovare din România, aproape 400 de cercetători români, grupaţi în jurul institutelor de specialitate de pe Platforma Măgurele-Bucureşti, Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Institutul Naţional de Fizica Materialelor, Institutul de Fizică Atomică. România estimează că va primi pentru acest proiect 280 de milioane de euro.
