După ce îşi suflecară mânecile, tehnocraţii „Guvernului meu” se apucară de treburi, dintre care şi încropirea Bugetului pentru 2016. Specialişti de marcă, fiecare în domeniul său, noii guvernanţi propulsaţi în funcţii de o conjunctură favorabilă, cu efecte catastrofale asupra tuturor românilor, aşa cum a fost tragedia de la clubul „Colectiv”, porniră la schimbarea sistemului, cerută cu vehemenţă de vocea străzii. Manipulată cu abilitate de alţi specialişti din alte domenii mai puţin cunoscute marelui public, vocea străzii căpătă nuanţe noi, îşi schimbă timbrul şi se estompă, ca apoi să se stingă. Schimbarea avu loc, însă nu cea solicitată, se schimbă Guvernul Ponta în plină perioadă de rezultate pozitive, cuantificate şi recunoscute şi de observatorii europeni abilitaţi, se schimbă optica în privinţa programelor sociale şi apăru, din nou, cuvântul de ordine atât de apreciat de către români: cuvântul „austeritate”. Ministerele de Finanţe, Transporturilor, Agriculturii, Sănătăţii şi MAI, ceva mai puţin cele ale Culturii şi Educaţiei, primiră alocări suplimentare, la fel şi Administraţia Prezidenţială şi Serviciile, fără de care nimic nu se face sau se desface. Guvernul tehnocrat preconizează o creştere a nivelului investiţiilor cu 30%, nu se ştie cum, atâta timp cât bugetul alocat continuării lucrărilor pentru autostrăzi şi alte drumuri este de trei ori mai mic decât cel necesar. De importanţă naţională, autostrada Piteşti – Sibiu nu face parte dintre priorităţile Guvernului Cioloş, iar pentru autostrada Transilvania, respectiv pentru tronsoanele împrăştiate de la Carpaţi până la graniţă , unde fondurile proprii nu ocupă decât 25% din valoare lucrărilor, restul fiind bani europeni, continuarea lucrărilor în anul următor este incertă, atâta timp cât bugetul alocat lucrării este de numai 348 mil. lei. Celelalte drumuri vor avea aceeaşi soartă, gorjenii trebuie să îşi îngrijească drumurile aşa cum le au, cel puţin până la plecarea distinşilor tehnocraţi. Şi dacă tot vorbeam de distincţie, să vorbim şi despre apariţiile pe micul ecran ale noului ministru al Finanţelor Publice, doamna din al cărei vocabular nu lipsesc, la nici o apariţie, cuvintele „nu se poate” şi „nu avem de unde”, făcându-se din ce în ce mai plăcută reprezentanţilor străzii. Astfel, aflăm de la doamna care, de fiecare dată când se arată naţiunii, dă impresia că ar fi mâncat de curând ceva acru, că vor dispărea tichetele de masă, de vacanţă sau pentru cadouri. De asemenea, orele suplimentare ale bugetarilor nu vor mai fi retribuite. Se pare că nici pensionarii nu au fost uitaţi, se preconizează o îngheţare a pensiilor pentru 2016, dar este posibilă o uşoară majorare în preajma alegerilor, momeala uzuală pentru cei nehotărâţi sau slabi la orientare. Cu toate aceste tăieri, noul Guvern vrea să şi construiască şi nu orice, ci două penitenciare, din bugetul suplimentar de 10% alocat puşcăriilor. Măsura vine ca urmare a sesizărilor făcute de persoane cu greutate, cum ar fi Elena din Buzău sau Pinalti, găinarul moldav cu afaceri în energie şi pe Riviera Franceză, care au beneficiat de unul sau mai multe sejururi la beci şi au avut revelaţia meditaţiei pe WC-ul turcesc. Condiţiile din puşcării fiind radical îmbunătăţite, se aşteaptă un aflux de clienţi din rândul celor care îndeplinesc condiţiile de admitere, aflaţi în expectativă. Nu îi mai nominalizăm, sunt arhicunoscuţi, iar noi, ca nişte buni contribuabili şi păgubiţi de serviciu, le urăm un sejur cât mai plăcut şi plin de aventuri în noile edificii ale Guvernului Cioloş. Se apropie Sărbătorile de iarnă, perioadă în care supermarketurile vin în sprijinul cumpărătorilor cu oferte de nerefuzat, cum ar fi scumpirea cărnii de porc cu 20%, în condiţiile unor vânzări crescute cu 50%, bulversând mecanismele pieţei şi pe neajutoraţii pensionari, puşi în situaţia de a alege de unde taie din bugetul personal lunar pentru a le pune pe masă nepoţilor o bucăţică de carne, ca la români. Cu foarfeca primită spre folosinţă de la Bruxelles, Primul Ministru s-a pus pe tăiat şi ajustat, fără a avea veleităţi vizibile de croitor, pardon, designer vestimentar, cert este că la nişte haine grele nu se potriveşte decât o pălărie prea mare pentru capul deţinătorului.
A.Pop
