Vom încerca să analizăm o problemă şi o situaţie în care opiniile diferă de la un om la altul şi chiar de la o ţară la alta, iar, o serie de cercetători cu aplecare spre psihologie şi spre asistenţa socială atrag atenţia tot mai mult asura faptului că de la o zi la alta, copiii nu mai învață să comunice în lumea reală datorită faptului că sunt copleşiţi de lumea virtuală a digitalizării, mai ales că există numeroase mărturii ale unor profesori că rețelele de socializare afectează nivelul de înțelegere şi de conştientizare al copiilor. Dacă aceşti copii comunică în principal prin intermediul ecranului telefonului sau al calculatorului, ei nu vor putea deprinde subtilitățile formelor de comunicare din viața reală, precum ar fi limbajul trupului, al gesturilor, tonul și inflexiunile vocii și înțelegerea dincolo de cuvinte a conţinutului actului comunicării. În altă ordine de idei, rețelele de socializare îi fac pe copii mai centrați pe sine, mai izolaţi, mai egoişti, mai irascibili, mai temători şi cu mai puţină ascultare la sfatul părinţilor sau al dascălului, ca să nu mai vorbim despre anularea simptomatică a dispoziţiei de a-L asculta pe Dumnezeu prin Cuvântul său pilduitor şi plin de învăţăminte morale! Din moment ce «Facebook» și celelalte site-uri le oferă posibilitatea copiilor să-și creeze propria pagină care este doar despre ei, dar, nu pentru ei, acest fapt îi conduce pe copiii mai vulnerabili să ajungă să gândească și să creadă că lumea se învârteşte în jurul lor şi al pasiunilor lor, un precursor al problemelor emoționale pe care le vor întâmpina mai târziu ca pe nişte «pietre de încercare» în momentele cruciale ale vieţii!
Așa-numita «depresie Facebook», un fel de patimă a comunicării digitale!
Dacă analizăm cu atenţie, aceste site-uri îi fac pe copii, la fel ca tabloidele, show-urile TV și, în general, cele mai importante surse de informare din mass-media, tot mai avizi după senzațional, după neverosimil şi cu aplecare spre lucruri inedite! Tocmai în acest sens, medicii pediatri care se respectă şi care îşi înnobilează profesia cu anumite «reţete» ale sfaturilor de folos şi ale comunicării interpersonale, au observat cu atenţie că unii adolescenți suferă de așa-numita «depresie Facebook», un fel de patimă a comunicării digitale, iar, după ce au petrecut mult timp pe Facebook și pe alte site-uri cunoscute de socializare, devin anxioși, nervoşi, iritaţi, respingători şi cu o stare de spirit schimbătoare, capricioși, irascibili, indispuși, agitaţi şi chiar nemulţumiţi de cee ce au la un moment dat! De asemenea, adolescentul vulnerabil poate suferi o depresie, atunci când citește pe paginile de Facebook ale prietenilor săi ce lucruri «extraordinare» li se întâmplă, în timp ce, prin comparație, propria lui viață nu i se pare la fel de grozavă şi de interesantă! Desigur, nu discutăm aici despre acei copii dăruiţi de către Dumnezeu cu talent şi cu pasiunea fascinantă de a comunica printr-un limbaj de oameni mari, ci, despre adolescenții care suferă de «depresie Facebook» şi care au în general probleme cu interacțiunile sociale cu mediul familial şi chiar cu mediul şcolar! La toate acestea se adaugă şi «narcisismul» și legătura sa cu un alt fenomen care merită analizat, reprezentat de moda fotografiilor de tip «selfie», când un adolescent poate să aibă sute şi mii de prieteni virtuali, nenumărate like-uri, chiar un erou preferat în lumea virtuală, dar, toate acestea nu valorează nimic într-o comunitate vie pe care o numim reală. În mod paradoxal, mediul virtual generează complexe de inferioritate pentru copii şi tineri, iar pentru a le combate, singura șansă este de a încerca printr-o «pedagogie delicată» să demonstrezi că tânărul vlăstar are nevoie de mai multă încredere în sine! E destul de limpede că în spatele unui astfel de comportament se ascunde o problemă spinoasă, fiindcă un om respectabil şi respectat, un om valoros, nu simte niciodată nevoia să facă paradă cu puterea pe care o deține la un moment dat, aşa cum fac unii politruci «de două parale», analfabeţi funcţionali sau farisei copleşiţi de «gloria» mândriei deşarte! În schimb, cel slab face tot ce-i stă în putință să demonstreze că este puternic pe dinafară, fiind slab pe dinăuntru, fiindcă ipocrizia şi funcţia vremelnică şi nemeritată este șansa vieţii lui! Dar, să nu ne depărtăm de la tema rolului nefast al internetului în comportamentul copiilor şi al tinerilor, ca să mai precizăm şi faptul că în spatele modei selfie-urilor se ascunde chiar o mare slăbiciune psihologică!
Statul «magic» digitalizat, în care oamenii au parte de un divertisment fără limite!
E un lucru cert faptul că pentru a fi eficient în viața reală, pentru copii şi tineri, nu numai că sunt necesare experiențe reale, dar, mai contează şi responsabilitatea unor astfel de experienţe în care un rol important îl are autocontrolul, conştientizarea unor fapte cu conotaţii pozitive, dar, mai ales negative în care un rol important îl are educatorul, părinte sau cadru didactic! Copiilor şi tinerilor, tuturor persoanelor care stau pe Internet toată ziua le lipsește această capacitate de adaptare la situații inedite, iar, copiii aceştia cu o inteligență emoțională scăzută, prin lipsa de experiență la nivel real, prin imaginea difuzată sau ştirea primită se face ca lumea să devină o necunoscută, iar, prin urmare, îi poate înfricoșa, ma ales că în perioada post-pandemie, oamenii nu mai suportă să stea într-o comunitate, să vorbească față către față, fiindcă le lipsește putința de a gestiona emoțional momentul ca atare, situaţia de facto, chiar ineditul acestei situaţii! Ei, bine, de aici apar frustrările, irascibilitatea, comportamentul agresiv, inclusiv față de cei apropiaţi, poate chiar o timiditate accentuată şi o reţinere prin lipsă de implicare, mai ales că toate acestea sunt uneori potențate de un alt flagel devastator al acestor vremuri tulburi, anume, consumul de pornografie. Din păcate, fantasmele induse de acest consum extrem de nociv pentru actul educaţional, de cele mai multe ori, dacă nu mai întotdeauna sunt proiectate asupra copiilor şi a tinerilor cărora la vârsta adolescenței li se «cultivă», mai ales, dorința sexuală, exacerbată, iar, locația cerebrală a unei astfel de dorințe este în hipotalamus, în regiunea care controlează în acelaşi timp foamea și setea. Dacă uneori s-a încearcat insistent controlul oamenilor prin forță, iar aceasta n-a reuşit, astăzi, statul polițienesc a fost înlocuit de statul «magic» digitalizat, în care oamenii au parte de un divertisment fără limite, de sex și droguri, şi consumând puțin de aici, puțin de dincolo, se ajunge la instalarea dependenței omului care își pierde libertatea şi ajunge să se simtă vinovat față de el însuși, printr-un sentiment ce-l ține legat ca într-un clește în mediile create de acest stat «globalizat» în care pornografia este, poate, cel mai eficient instrument al denaturării omului! În concluzie, consumul de pornografie conferă un sentiment de vinovăție, ducând la o feminizare a băiatului înspre fată, iar, conform studiilor, are loc un fenomen opus, care înseamnă o masculinizare, prin creșterea nivelului hormonal, pentru ca dependenţa de internet prin consumul de pornografie să inverseze normalitatea, ca o stare precară a unei forme de rătăcire pe care adolescenții şi mai apoi tinerii o duc mai departe, în căsătorie! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
