Familia reprezintă ansamblul condiţiilor necesare creşterii şi dobândirii deprinderilor, precum şi locul prin care copilul se integrează în viaţa umană şi în societate, fiind cadrul în care îşi elaborează personalitatea. Prezenţa părinţilor alături de copil, cât mai mult şi cât mai eficient, îi oferă acestuia şanse serioase de a trăi integral şi profund copilăria şi de a deveni un adult echilibrat, împlinit afectiv şi generos.
Copilul care urmează să intre în familia adoptatoare este aşteptat cu mult drag, este dorit, ceea ce va determina ca el să fie bine primit, iar dezvoltarea sa să fie urmărită clipă de clipă cu atenţie, bucurie şi mândrie.
Respectarea demersului etapizat în procesul de adopţie permite satisfacerea nevoii copilului de a se obişnui treptat cu familia adoptivă, printr-un program de vizite, şi care uşurează procesul de adaptare reciprocă.
Selectarea familiei potrivite
Potrivirea teoretică se iniţiază la nivelul Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (A.N.P.D.C.A.) şi constă în identificarea şi selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare care, din punct de vedere teoretic, corespunde în cea mai mare măsură nevoilor copilului. În procesul de potrivire sunt incluşi copiii pentru care s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne şi adoptatorul/familia adoptatoare cu reşedinţa obişnuită în România care deţine atestat valabil, înregistrat în Registrul Naţional pentru Adopţii (R.N.A.).
În vederea iniţierii de către (A.N.P.D.C.A.) a procedurii de potrivire teoretică, D.G.A.S.P.C. este obligată să transmită acesteia informaţiile cu privire la adoptatorii/familiile adoptatoare atestaţi/atestate, cât şi cu privire la copiii pentru care s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne.
După obţinerea atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare este informată cu privire la copilul pentru care a fost selectată ca fiind cea mai potrivită persoană/familie, privind nevoile şi caracteristicile lui, prezentându-i-se totodată informaţii generale şi fotografii recente ale copilului.
Dacă adoptatorul /familia adoptatoare acceptă continuarea potrivirii practice, stabilesc împreună cu responsabilul de caz al acestora şi cu cel al copilului, de comun acord, data primei întâlniri cu copilul.
Prima întâlnire are loc în mediul de viaţă al copilului, fără a i se aduce la cunoştinţă scopul acesteia. Copilul este asistat în mod obligatoriu de persoana sa de referinţă.
În maximum trei zile de la data primei întâlniri cu copilul, adoptatorul/familia adoptatoare îşi exprimă în scris opinia cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică.
În situaţia în care se decide continuarea procedurii de potrivire practică, se stabileşte de comun acord cu adoptatorii programul şi modul de desfăşurare a următoarelor întâlniri, precum şi participanţii la întâlniri. Psihologul participă la cel puţin una dintre întâlnirile stabilite.
Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/familia adoptatoare si pot fi realizate atât în mediul de viaţă al copilului, cât şi în afara acestuia.
Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare se stabileşte de către cei doi responsabili de caz, în funcţie de particularităţile şi evoluţia cazului. Numărul minim al întâlnirilor este de 4.
La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului şi cel al adoptatorului/familiei adoptatoare întocmesc raportul final de potrivire, formulându-se şi propunerea de sesizare a instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei la persoana/familia adoptatoare selectată.
Încredinţarea în vederea adopţiei
Încredinţarea în vederea adopţiei este etapa imediat următoare realizării potrivirii teoretice şi practice prin care se urmăreşte facilitarea acomodării şi integrării copilului în cadrul familiei adoptatoare.
Mutarea efectivă a copilului în cadrul familiei adoptatoare se face din momentul pronunţării, în baza unui certificat de grefă privind soluţia, sentinţa civilă de încredinţare în vederea adopţiei fiind executorie de la pronunţare. În perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, perioadă de 90 de zile, profesioniştii din cadrul compartimentului de adopţie vor efectua vizite la domiciliul persoanei sau familiei adoptatoare în vederea realizării monitorizării evoluţiei copilului, întocmindu-se rapoarte bilunare.
Acestea conţin constatările rezultate ca urmare a evaluării relaţiilor dintre copil şi familie în urma vizitelor efectuate, punându-se accent pe calitatea interacţiunii dintre aceştia.
La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, se întocmeşte un raport final, care conţine propunerile şi concluziile referitoare la evoluţia relaţiilor dintre copil şi familia adoptatoare, pe care-l comunică instanţei judecătoreşti competente în vederea soluţionării cererii de încuviinţare a adopţiei.
În Gorj – 143 de copii, încredinţaţi în vederea adopţiei în perioada 2005- mai 2015
Statistic vorbind, în perioada 2005 – mai 2015, atât Tribunalul Gorj. cât şi alte Tribunale din ţară au încuviinţat încredinţarea în vederea adopţiei pentru un număr de 143 de copii, la persoane sau familii din judeţul Gorj.
Elementele de noutate prevăzute de Proiectul de modificare şi completare a Legii nr. 273/2004 (R2) în ceea ce priveşte încredinţarea în vederea adopţiei unui copil sunt următoarele: posibilitatea acordării unui concediu de acomodare pe perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, cu o durată de maximum 90 de zile, timp în care este acordată şi o indemnizaţie lunară; realizarea demersurilor de potrivire a copilului cu adoptatorii la nivel local, respectiv prin direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, fără a mai fi implicată în această etapă autoritatea centrală (A.N.P.D.C.A.), urmărindu-se astfel simplificarea acestei etape, reducerea termenelor de realizare şi a formularisticii utilizate în prezent; judecarea cererilor de încredinţare în vederea adopţiei fără a mai fi necesară citarea părţilor, ceea ce va permite soluţionarea mai rapidă a unor astfel de cauze în care nu există interese contradictorii ale părţilor.
„Va urma …”
Minodora Sucea
