Cabana de vânătoare ridicată în anul 1938 de fostul prim-ministru al României, Gheorghe Tătărescu, construită cu aproape opt decenii în urmă, în staţiunea montană Rânca, a fost demolată! Motivul este simplu, vechea construcţie din lemn, cu atâta valoare istorică se cerea înlocuită cu o pensiune modernă de patru stele, realizată cu fonduri europene de către afaceristul gorjean Constantin Popeci, patronul SC Utilaj Greu de la Craiova. Deşi angajaţii lui Popeci susţin că noua Pensiune “Constantin” s-a realizat chiar pe locul demolatei Cabane Ciuperca, cabanierii din zonă spun că, de fapt, o parcare i-ar fi luat locul proprietăţii în cauză, şi asta nu cu 2-3 ani în urmă cum spun actualii deţinători ai spaţiului. Şocant este însă că primarul oraşului Novaci, Dumitru Leuştean, nu cunoştea ieri faptul că de vechea cabană s-a ales praful, acesta menţionând chiar că nu cunoaşte ca deţinătorul clădirii să-i fi solicitat, până în prezent, aviz de demolare pentru cabana în cauză. De altfel, nu numai Leuştean vede în continuare Ciuperca pe vechiul amplasament, asta deoarece cabana de o stea figurează încă pe site-urile turistice de profil, aşteptând, chiar şi acum, oaspeţi în cele 12 camere, dotate doar cu televizor şi încălzire, cu menţiunea că ocupaţilor celor 22 de locuri disponibile nu li se poate asigura şi masa pe timpul sejurului.
Născut la Poiana, lângă Rovinari, Gheorghe Tătărescu a fost prim-ministru al României între anii 1934-1937, dar şi între anii 1939-1940. Pe lângă activitatea politică însemnată în istorie, de numele său se leagă şi apariţia unor fabrici importante la nivelul judeţului Gorj, cum ar fii: Fabrica de Ţigarete şi Uzina Mecanică Sadu, unităţi existente şi în prezent, dar cu fluxul de producţie oprit sau diminuat drastic. De numele lui Tătărescu se mai leagă însă o construcţie, mai puţin cunoscută în istoria recentă, adică o cabană de vânătoare.
O singură ciupercă în Rânca
Astfel, în 1938 odată cu construirea Fabricii de Ţigarete, potrivit cunoscătorilor vremii, Tătărescu cere construirea în Rânca a unei cabane deosebite de vânătoare, aceasta fiind a doua clădire de acest fel ridicată în actuala staţiune montană, prima fiind cabana OJT-ului. Construcţia este una neobişnuită. Ridicată din lemn şi piatră aceasta este rotundă, în interior fiind prevăzută cu douăsprezece încăperi şi un singur etaj. Urmare a felului cum a fost proiectată, cabana a primit denumirea de “Ciuperca”, aceasta găzduind persoane ilustre ale epocii, politicieni, afacerişti, dar şi oameni de cultură români şi străini.
Cabana Ciuperca, legată istoric de Transalpina şi de regele Carol al II-lea
Punerea pietrei de temelie a Cabanei Ciuperca coincide însă în istorie cu inaugurarea Transalpinei, care s-a făcut în primele zile ale anului 1938 de către regele Carol al II-lea, asta la Poiana Sibiului. Conform memoriilor localnicilor, circa 200 de persoane din Jina, aflat acum în judeţul Sibiu, însoţiţi de preotul satului, au luat drumul bejaniei, traversând munţii pe “Poteca Dracului” şi stabilindu-se în localitatea Corbii de Piatra, din actualul judeţ Argeş. Aşa se explică şi faptul că locuitorii din Mărginimea Sibiului şi cei din localităţile Novaci, Vaideeni şi Babeni, aflate dincolo de munţi, în judeţul Vâlcea, au aceleaşi costume naţionale, aceleaşi tradiţii şi aceeaşi ocupaţie: păstoritul, fiind cunoscuţi sub numele de “ungureni”.
Mai mult, în 1938, la inaugurarea Transalpinei, Carol al II-lea şi suita sa au parcurs traseul Novaci – Sălistea în opt ore, ca acum “Drumul Regelui”, cum a fost apoi denumit, să fie parcurs de la Jina la Novaci în maximum patru ore. Urmare a acestor mărturii, cabana de vânătoare a lui Tătărescu, a fost considerată instant drept bun de patrimoniu, unii spunând că însuşi Carol al II-lea ar fi stat sub acoperişul ei la sosirea în Rânca, alţii spunând că aceasta nu ar fi fost gata la venirea regelui.
În ciuda importanţei istorice, clădirea nu a fost catalogată însă drept una de patrimoniu, fiind pasată de la un proprietar la altul, în ultimele decenii, şi asta într-o stare tot mai avansată de degradare.
De la OJT, la sindicat, apoi la Finanţe, dar şi la RAAPPS
Oamenii de cultură din Gorj îşi amintesc cu tristeţe care au fost proprietarii fostei Cabane Ciuperca, dar şi faptul că autorităţile locale şi cele culturale nu au făcut nimic pentru conservarea clădirii, ajunsă monedă de schimb după ce deţinătorii acesteia, la un moment dat, au ajuns să aibă datorii semnificative la stat.
Cabana a fost, ani de-a rândul, un bun al OJT-ului, după ce a fost deţinută în acte de fosta fabrică de ţigarete din municipiu. Unul dintre proprietari a fost şi sindicatul fabricii în cauză, moment în care se ştie că s-ar fi investit sume considerabile în modernizarea spaţiului de agrement.
După ce fabrica a fost pusă pe butuci, sindicatul fiind şi el distrus odată cu diminuarea drastică a numărului de salariaţi, Ciuperca a fost scoasă la mezat de către Finanţele Gorj. Asta, urmare a unor datorii la bugetul de stat acumulate de unii dintre proprietari. Finanţiştii scot astfel la vânzare cabana care stă o lungă perioadă de timp fără cumpărător. Din acest motiv, cabana, spun cunoscătorii, ar fi fost administrată o perioadă şi de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat(RAAPPS).
Unii susţin că proprietară a Ciupercăi ar fi ajuns şi o întreprindere de turism de pe Valea Oltului, asta câteva luni, ca în final cabana să ajungă la un afacerist din Motru. Respectivul ar fi realizat că Ciuperca, cu tot cu terenul aferent, nu reprezintă o bună investiţie financiară motiv pentru care a căutat un alt cumpărător pentru cabană. Cu vreo 7-8 ani în urmă, Ciuperca ar fi fost cumpărată de afaceristul Constantin Popeci, care ar fi dorit să folosească clădirea nu pentru propria relaxare, ci pentru cea a salariaţilor proprii.
Ciuperca, cu căpriorii putreziţi!
La fel ca şi penultimul său proprietar, Popeci ar fi realizat că investiţia este una care îi aduce pierdere, asta deoarece clădirea fusese afectată de trecerea timpului, ultimii turişti trecuţi pe acolo spunând că încă de la intrare în cabană ai fi avut senzaţia că te întorci ani buni în timp.
Tocăria scârţia, căpriorii erau putreziţi, iar ca să te încumeţi să dormi la Ciuperca trebuia să te înarmezi cu ceva curaj, cabana suferind şi la capitolul dotări şi mobilier. Avea însă turişti, urmare a tarifelor mici practicată, dovadă că şi în prezent, când cabana este de mult oale şi ulcele, pe site-urile de profil, turiştii sunt chemaţi la Ciuperca, cabană de o stea, cu explicaţia că aceasta deţine 22 de locuri de cazare, în 12 camere, dotate doar cu TV. “Nu se asigură servicii de alimentaţie”, se mai precizează la descrierea pensiunii, care se laudă însă cu parcare proprie, încălzire şi obiective turistice aflate în apropiere. De asemenea, rezervările se fac încă, anunţă site-ul în cauză, la un număr de telefon fix chiar şi pentru Revelion 2016. La acest număr nu răspunde însă nimeni.
Pensiunea Constantin, varianta modernă a Ciupercăi
Puşi în faţa acestei situaţii am încercat să aflăm totuşi dacă cei care vor cazare la Ciuperca sunt îndreptaţi sau nu spre noua investiţie a firmei Popeci Alpina SRL, adică spre noua pensiune de patru margarete ridicată pe terenul fostei construcţii a lui Tătărescu. Nu am avut surprize, ni s-a răspuns de la pensiunea lui Popeci, exact aşa cum ne aşteptam. Adică ni s-a comunicat faptul că vechea Cabană Ciuperca a fost demolată. Asta “cu 2-3 ani în urmă”, în locul ei fiind ridicată noua investiţie de peste 3 milioane de lei. “Cabana Ciuperca nu mai există, a fost demolată, era din lemn. Dacă doriţi cazare vă putem oferi Pensiunea Constantin, mai puţin pentru revelion, deoarece avem totul ocupat”, ne-a răspuns, amabil, unul dintre angajaţi. Respectivul a susţinut că “Constantin” a fost edificată chiar pe locul Ciuperca, şi nu a actualei parcări a pensiunii aşa cum spun cabanierii din zonă. “Constantin se află ridicată chiar în locul fostei Cabane Ciuperca. Intraţi pe site-ul pensiunii şi vedeţi fotografiile. Nu se fac cazări la Ciuperca, deoarece nu văd cum s-ar face asta în lipsa cabanei”, a declarat acelaşi salariat când a fost întrebat de ce cabana demolată figurează încă pe site-urile de profil căutând turişti pentru cazare.
Primarul Leuştean: “Cabana Ciuperca nu a fost demolată! Nu ştiu nimic despre asta..”
Nedumeriţi de răspunsurile primite am căutat explicaţii relevante la Primăria Novaci, autoritatea publică locală care administrează zona în care s-a aflat timp de aproape opt decenii Cabana Ciuperca. Discuţia telefonică avută cu edilul Dumitru Leuştean ne-a adâncit şi mai mult ceaţa din jurul Cabanei Ciuperca, cu atât mai mult cu cât primarul nu ştia nimic de vreo demolare a vechii construcţii, asta deşi aceasta chiar nu mai există. Şi asta nu de puţin timp..
“Cabana Ciuperca nu a fost demolată! Nu ştiu nimic despre asta.. Nu ştiu să-mi fi cerut cineva autorizaţie de demolare a acestei cabane”, a declarat luni, nedumerit, primarul Leuştean, când a fost întrebat dacă cunoaşte faptul că afaceristul Popeci a demolat, cu sau fără avizele necesare, construcţia ridicată la cererea fostului premier liberal Tătărescu. Primarul nu ştia, de altfel, nici dacă în locul Ciupercăi s-a construit altceva, Leuştean fiind convins că vechea cabană va fi reconstruită, asta dacă deţinătorul i-ar fi făcut între timp ceva.
Istoria demolată în câteva zile
Lipsa de informaţii a primarului Leuştean nu este însă scuzabilă asta chiar dacă ieri au fost numeroşi cei care au fost uimiţi la vestea că vechea Ciuperca a fost demolată. De altfel, în discuţii, unii nostalgici chiar ne-au sugerat să solicităm tragerea la răspundere a celor vinovaţi, pornind de la responsabilii din cultură şi ajungând la autorităţile locale, nepăsătoare în legătură cu acest aspect cu încărcătură istorică. Puţini au fost, în schimb, cei care l-au învinuit însă pe Popeci, afaceristul fiind scuzat că a pus la pământ în câteva zile ani de istorie cântăriţi doar în bani, şi mai exact în pierdere financiară.
Asta chiar dacă fondurile europene obţinute de Popeci ar fi putut fi folosite pentru o nouă pensiune fără sacrificarea celei vechi. Asta chiar dacă afaceristul a realizat că Ciuperca este depăşită din toate punctele de vedere, el preferând ceva modern în locul unei clădiri cu conotaţii istorice, folosită pe post de magazie, dar prăfuită de trecerea timpului şi de nepăsarea altora.
Acum, după Ciuperca, din cabana lui Tătărescu, au mai rămas, din păcate, doar câteva fotografii, aceeaşi soartă urmând să o aibă şi restul investiţiilor pe care şi-a pus acesta amprenta, la nivel de Gorj.
Anamaria Stoica
