Aşezat la încrucişarea drumurilor naţionale care-i deschid, în principal, traseele rutiere de comunicare spre municipiile Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Rm. Vâlcea şi Petroşani, Târgu-Jiu poate să ofere la rândul său destule oportunităţi iubitorilor de turism, dornici a ne trece pragul şi a cunoaşte mai bine frumoasele noastre meleaguri. Iar în această privinţă unele informaţii şi repere pentru vizitatori sunt necesare, orientându-i mai bine spre istoria, cultura şi civilizaţia acestui străbun şi binecuvântat pământ românesc.
Aşadar, municipiul Târgu-Jiu-vatră a unei aşezări dacice, are o existenţă umană
îndelungată, iar ca localitate (târg) apare pentru prima dată în documente în anul 1406, deci 610 ani de atestare, mai exact când printr-o poruncă dată Mănăstirii Tismana de către Mircea cel Bătrân, oraşul este menţionat sub numele de Jiul. Şi denumirea era fi rească de vreme ce apele bătrânului Rabon (apa sfântă la daci) străbat de secole pitoreasca depresiune subcarpatică a Gorjului,, încingând şi însoţind ca un brâu şi municipiul Târgu-Jiu, cu frumoasa sa Grădină Publică şi al ei zăvoi secular. De aici viaţa şi istoria oraşului îşi urmează cursul firesc până în zilele noastre, cu toate frământările şi grijile unei istorii adeseori vitrege prin care a trecut România, năvălindu-ne cotropitorii, motiv pentru care străbunii au fost nevoiţi să poarte războaie pentru a-şi apăra glia. Iar Târgu-Jiul a adăpostit în vremurile de restrişte pe unii din domnitorii care erau în conflicte cu turcii, precum Mihai Viteazul, Matei Basarab sau Constantin Brâncoveanu. După cum sunt şi documente care atestă revolte şi răscoale ale orăşenilor împotriva vecinilor şi autorităţilor locale, pentru apărarea şi hotărnicia proprietăţilor Târgu-Jiului, sau a altor pricini. Însă treptat, treptat, oraşul se conturează, se organizează administrativ şi se dezvoltă, în primul rând comercial, având ca drum de legătură cu Ardealul (Valea Jiului, Haţeg, Braşov, ş.a). prin Schela-Pasul Vâlcan. Apoi, începând cu sec.XVII, Târgu-Jiu îşi va îndeplini şi rolul de reşedinţă(capitală) a Gorjului, N. Iorga, descriind în lucrarea sa “Drumuri şi oraşe din România” şi atmosfera oraşului, la început de secol XX: “străzi drepte, pod de fier, piaţa pentru negustori, un frumos gimnaziu şi o bună şcoală de ceramică, o bogăţie de documente şi înscrisuri vechi româneşti, pe care le-a strâns la un loc un om bun, muncitor şi priceput, institutorul Ştefulescu”.
Dar timpul s-a scurs şi astăzi Târgu-Jiu se înfăţişează ca un oraş modern, şi bine gospodărit, este frumos şi primitor, cu o bună infrastructură şi destule oportunităţi turistice interesante, mereu pregătit să primească şi să-i găzduiască pe oaspeţii dragi.
În primul rând, este vorba de Calea Eroilor (fosta Via Regia), care străbate oraşul, pornind de la faleza Jiului spre Est (circa 1,5km), unde vizitatorul are posibilitatea să vadă şi să admire marele capodopere, ridicate de marele artist Constantin Brâncuşi în memoria şi cinstirea eroilor neamului românesc, cuprinse într-un celebru ansamblu sculptural- Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului (Arcul de Triumf) şi Coloana Infinitului sau Coloana recunoştinţei fără sfârşit). Realizate în anii 1937-1938, aceste minunate lucrări pot fi asemuite şi cu “un cântec de piatră şi fontă” ce are o profundă legătură cu spiritualitatea poporului român, animat tot timpul de dragostea sa fierbinte şi iubirea pentru ţară, până la jertfa supremă. Şi tot pe Calea Eroilor, într-o strânsă legătură de credinţă, cultură şi semnificaţie istorică, a fost inaugurată în 1937 biserica Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, care iese în evidenţă şi printr-o construcţie arhitecturală deosebită. Foarte aproape în zonă, pe strada Genevei, se află şi Muzeul Judeţean fondat în 1894, care adăposteşte o bogată colecţie de materiale arheologice, dar şi multe alte exponate, documente istorice şi obiecte de artă populară care atestă trecutul şi mai ales perenitatea poporului nostru pe aceste meleaguri. De asemenea, în vecinătate, pe str.T. Vladimirescu se găseşte casa pitarului Măldărescu, construită la început de sec.XVIII(1719) şi declarată monument de arhitectură, dar care evocă şi luptele grele purtate de pandurii gorjeni cu turcii năvălitori. Iar legat de case-monumente istorice, mai pot fi amintite: casa samesului Vasile Moangă, prieten bun cu slugerul Tudor Vladimirescu, ridicată la jumătatea sec.XVIII. Aici a avut loc şi întâlnirea de taină a Vladimirescului cu oamenii săi de încredere, între care V. Moangă şi clucerul Dinca Otetelisanu, punându-se la cale ridicarea norodului la luptă împotriva asupritorilor turci şi a celor din ţară. În faţa clădirii, într-un frumos parc se află şi statuia lui T. Vladimirescu, ridicată de sculptorul gorjean C. Bălăcescu în anul 1898, aceasta reprezentând un reper esenţial pentru istoria Târgu-Jiului (se află la întretăierea străzilor Republicii, Unirii şi Genevei), mai exact superbul monument s-a ridicat pe locul unde s-au adunat pandurii lui Tudor în 21 ianuarie 1921, înaintea plecării lor spre Bucureşti. Tot în această zonă a oraşului se află şi clădirea istorică în care şi-a desfăşurat activitatea, începand cu anul 1899 o şcoală profesională de fete(astăzi găzduieşte Palatul Copiilor), de asemenea, şi construcţia monumentală, ridicată în anii1896-1898, după planurile renumitului arhitect Theodor Dobrescu, unde funcţionează acum Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu”-şcoală de elită, europeană a judeţului Gorj. Iar în corpul nou al clădirii, orientat către străzile Genevei şi Eroilor (construit după 1970) îşi desfăşoară activitatea o altă instituţie de frunte a învăţământului gorjean-Universitatea “Constantin Brâncuşi”.
Ne deplasăm de aici în direcţia vestică şi pe Bulevardul Unirii întâlnim o altă clădire-monument de arhitectură, cândva proprietate a familiei Săvoiu, de la jumătatea sec. XIX, imobilul fiind donat autorităţilor pentru trebuinţe publice (fost liceu pentru fete), astăzi funcţionează aici Şcoala Gimnazială nr. 8 Târgu-Jiu. Apoi, o pornim pe Calea Victoriei, spre Piaţa Prefecturii, străbătând la pas cocheta şi moderna zona centrală şi Aleea Celebrităţilor Gorjului nostru “ istoric şi pitoresc”. Aici se îmbină armonios arhitectura în stil românesc cu cel modern folosit în ridicarea unor cvartaluri de blocuri înalte, dând municipiului Târgu-Jiu o personalitate urbanistică, cu un peisaj plăcut şi o cromatică aparte, interesantă. Însă, într-un mod deosebit pot să atragă atenţia celor ce vin a ne vizita oraşul alte monumente istorice, cu o arhitectură deosebită şi anume impunătoarea clădire a Prefecturii şi Consiliului Judeţean Gorj -operă a arhitectului Petre Antonescu şi ridicată în anul 1898. În apropiere se află şi casa slugerului Barbu Gănescu-clădire tipic boierească, ridicată pe la 1790, unde a locuit o vreme şi titanul de la Hobiţa- Constantin Brâncuşi, în anii 1937-1939, pe timpul ridicării amintitului şi celebrului triptic sculptural din Parcul Central. În fine, dar la fel de importantă, se găseşte în aceeaşi piaţă istorică Biserica-catedrala sau Biserica domnească, înălţată pe vremea episcopului Gligore Socoteanu în anii 1748-1764, pictura aparţinând pictorilor Misu Popp şi Iosif Keber, cel din urmă un renumit artist localnic şi care după încetarea din viaţă le-a lăsat moştenire casa, autorităţilor locale, o clădire cu o arhitectură şi de o frumuseţe deosebite, situată pe str. 11 iunie), de asemenea, şi o bună parte a creaţiilor sale artistice. Un alt moment pentru înălţarea şi respectul pentru eroii noştri este mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, ridicat în anul 1935, în mijlocul Pieţei Victoriei. Lucrarea, dăltuită în piatră este creaţia şi opera celebrei sculptoriţe Miliţa Pătraşcu, aici fiind depuse osemintele eroinei de la Jiu, răpusă de gloanţele duşmane pe Dealul Secului- Muncel în Moldova la 22 august 1917, în timpul Primului Război Mondial, oseminte ce au fost aduse ulterior şi reînhumate aici, la Târgu-Jiu, în iunie 1921. Monumentul a fost dezvelit cu pioşenie şi un numeros sobor de preoţi chiar de regele Carol al II-lea, în prezenţa celor peste 40.000 de oameni veniţi din toată ţara, pentru a asista la o astfel de ceremonie.
Un alt obiectiv turistic ce merită a fi cunoscut este şi actualul sediu al primăriei Târgu-Jiu, de pe Bulevardul Brâncuşi, construcţia fiind ridicată în 1933 după planul arhitectului Tascu Ciulei, într-o arhitectură cultă tradiţională deosebită, devenită ulterior monument istoric. Aici, aveau să funcţioneze pe rând căminul de ucenici al cooperaţiei meşteşugăreşti, secţii ale spitalului şi policlinica oraşului, iar de mai mulţi ani Primăria municipiului Târgu-Jiu. În ultima vreme şi această zonă a trecut printr-un amplu proces de modernizare edilitar-stradală, în imediata apropiere a clădirii se construieşte şi un complex sportiv ultramodern, cu toate utilităţile publice necesare. Iar cei ce simt nevoia unei relaxări în aer liber au posibilitatea s-o facă în liniştea frumosului Parc Central al oraşului (începuturile amenajării peisagistice, în anii 1856-1864), cu minunatele atracţii ale operelor brâncuşiene, dar şi în Parcul dichisit amenajat unde se înalţă grandioasa Coloană Infinită. De asemenea, mai trebuie menţionată şi “Insuliţa”, unde vizitatorului îi oferă o mulţime de oportunităţi de recreere şi relaxare în noul cadru natural, distractiv şi sportiv, alimentaţie publică şi cazare pe măsură. În plus, ştrandurile oraşului-Dumbrava, Dolce Vita, complexul de agreement “Ana”, sau piscinele hoteliere stau şi ele la dispoziţia doritorilor de destindere şi reîncărcare a organismului cu buna dispoziţie, însoţite şi de baruri, terase şi cluburi pentru distracţii. În fine, nu trebuie pierdut din vedere că în Parcul Central, într-o clădire cu un specific arhitectural aparte şi înconjurată de un cadru natural deosebit funcţionează Muzeul de Artă, care pune la dispoziţia vizitatorilor numeroase obiecte şi piese de artă şi cultură medievală, modernă şi contemporană legate de istoria, tradiţiile şi specificul Gorjului, dar şi de integrarea elementelor locale în arta şi cultura naţională românească.
Dar mai sunt şi obiective laice şi religioase ce pot trezi interesul celor care vor să cunoască mai bine municipiul Târgu-Jiu. Este vorba între altele de clădirile în care funcţiona- Colegiul Naţional “Spiru Haret”( fosta Şcoala normală, a cărei construcţie a fost ridicată în anul 1924 pe str. 1 Decembrie 1918, Biblioteca Judeţeană “Christian Tell” (Calea Eroilor-Str. Popa Şapcă), localul fostului Tribunal Gorj (unul din sediile Universităţii “Constantin Brâncuşi”), toate fiind construite în stil neoromânesc şi declarate monumente istorice. În acelaşi stil brâncovenesc şi al tradiţiei caselor gorjene, au mai fost construite, în perioada interbelică; casa lui Iunian (om politic şi fost ministru ţărănist), după planurile renumitului arhitect Iulius Doopelreiter. Această superbă clădire este reprezentativă pentru oraş (găzduieşte astăzi rectoratul şi bilblioteca UCB), alături de casa fostului mare boier Constantin Danielescu, (acum transformată în pensiune turistică), moşiile acestuia întinzându-se prin anii 1925-1930 pe sute de hectare în zona Bârseşti-Slobozia. Mai poate fi vorba şi de casa Ion Carabatescu, deputat liberal şi prefect al judeţului în anii 1888-1902 (aici funcţionează sediul sucursalei BNR-Gorj), construită în 1894, de casa Bicescu, dar şi altele, care prin arhitectura lor neaoş românească aduc un plus de valoare urbanistică Târgu-Jiului. Dupa cum, oraşul se remarcă şi prin numeroasele sale monumente, statui, busturi şi plăci comemorative, cioplite în piatră sau turnate în bronz- însemne memoriale pentru cinstirea eroilor şi marilor perosonalităţi ale Gorjului: Tudor Vladimirescu, generalul paşoptist Gheorghe Magheru şi Ecaterina Teodoroiu-eroina de la Jiu (Jeana d’Arc a Romaniei”), Constantin Brâncuşi- inegalabilul sculptor născut în Hobiţa Gorjului, Alex. Ştefulescu-istoric şi cercetător, autorul celebrelor lucrări ştiinţifice Istoria Târgu-Jiului, şi Gorjul istoric şi pitoresc etc., Constantin Stanciovici Brănişteanu-primul primar al oraşului (1864-1868) şi întemeietorul învăţământului public din Gorj, Arethia şi Gheorghe Tătărescu, renumitul tipograf N. D. Miloşescu, Sergiu Nicolaescu-eminent regizor şi actor roman ş.a.m.d. Încă ceva foarte important de amintit, în special pentru cei preocupaţi de istoria locală, anume poate fi vorba şi despre Cimitirul Eroilor de pe str. Narciselor, de asemenea, declarat printre zonele-monument, protejate, ale oraşului şi judeţului Gorj. În sfârşit, Târgu-Jiu este recunoscut ca un veritabil centru al educaţiei, spiritualităţii şi culturii româneşti, desfăşurându-se în acest sens în fiecare an, diverse activităţi ce marchează şi definesc momentele de referinţă din istoria şi viaţa cotidiană a acestor locuri strămoşeşti. Şi amintim, printre altele, manifestările legate de Zilele creştine şi nu numai ale oraşului, de cele dedicate unor personalităţi de seamă: Constantin Brâncuşi, Maria Lătăreţu, Liviu Dafinescu, Elvira Godeanu ş.a., cu implicarea directă a instituţiilor culturale locale, reamintind în acest sens renumitul Ansamblu Folcloric “Doina Gorjului” şi Şcoala Populară de Artă. La fel se poate vorbi de organizarea în fiecare an a taberelor de sculptură, de arte vizuale şi expoziţii, cu participare internaţională, de Zilele Teatrului “Elvira Godeanu”, de festivalurile “Pe fir de baladă” şi “Orfeu” pentru muzica cultă, de Seara Muzeelor şi al spectacolelor “Luminii” ş.a.m.d., laolaltă redefinind şi redescoperind cultura şi viaţa spirituală a acestui minunat oraş- reşedinţă a judeţului Gorj. În plus, Târgu-Jiu, cu cei peste 82000 locuitori are şi posibilitatea altor trasee turistice: Curtişoara, Lainici, Hobiţa, Runcu, Tismana şi Padeş, Câmpu-Mare-Novaci, Rânca, Baia de Fier şi Polovragi etc, la rându-le minunate locuri de poveste pentru toţi iubitorii de turism şi frumos, ce vin să ne viziteze oraşul şi judeţul Gorj. În plus, mai sperăm, ca prin viitoarele proiecte ale autorităţilor locale pentru modernizarea şi popularizarea turismului în splendida noastră zonă subcarpatică, va însemna şi un pas mare spre dezvoltarea şi prosperitatea municipiului Târgu-Jiu şi a judeţului Gorj. (Va urma).
Vasile Irod
