Bat la uşă. Intru în biroul fără secretară şi sunt refuzat de preşedintele Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj.
Îmi zice că e supărat pe Gorjeanul, care-a scris nu ştiu ce despre persoana sa. Refuză interviul. Încerc să spun că eu nu citesc chiar tot şi nu ştiu despre ce-i vorba. „Las că ştiu cine-a scris, m-am interesat la redacţie şi cunosc cine m-a încondeiat la Gura Târgului”. Bine, dar vroiam să discutăm despre Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”, al cărui preşedinte sunteţi. Atunci, luaţi loc şi puneţi întrebările. Ceea ce şi fac mai departe.
Greutăţi învinse
Reporter: Criza economică va creat dificultăţi în organizarea ediţiei din acest an a Festivalului „Tudor Arghezi”?
Ion Cepoi: Este foarte greu din două puncte de vedere. Primul, suntem la a XXX-a ediţie care se organizează din ’80 încoace, în variante diferite, acest festival de literatură. Spun greu fiindcă la a XXX-a ediţie nu am putut să invităm, datorită situaţiei financiare, pe toţi laureaţii Opera Omnia şi pe laureaţii concursului de poezie care, între timp, au devenit nume mari ale literaturii române. Resursele financiare nu ne-au permis. Intenţia noastră era să mărim impactul Festivalului. Dar, asta este. Se poate face acest lucru şi la a XXXI-a ediţie, dacă Dumnezeu ne va ajuta. Ar fi fost un bun prilej de întâlnire pentru scriitorii de anvergură.
R: Ce nume regretaţi că nu vor fi prezente?
I.C.: Ca prime regrete, cei dintre laureaţii Premiului Opera Omnia, Nicolae Manolescu, Eugen Negrici, Constanţa Buzea şi Dumitru Radu Popescu.
Vin nume mari !
R: Aveţi, totuşi, şi bucurii?
I.C.: Bucuria e mare. Vin nume mari! Fie ca membri ai juriului naţional, fie ca invitaţi. Va fi prezent aici poetul Ilie Constantin, laureatul premiului Opera Omnia la ediţia de anul trecut, Gabriel Chifu, Horia Gârbea, Nicolae Dragoş, Paul Aretzu, Nicolae Ţone, Ion Dumitru, preşedintele Asociaţiei Culturale “Apozitos” din Munchen(Germania), Vasile Tărâţanu, preşedintele Asociaţiei Culturale „Arcaşul”, din Cernăuţi(Ucraina), acad. Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Ion Horea, critical literar Gabriel Dimisianu, Ioana Dinulescu, Valentin Talpalaru, de la Muzeul Literaturii Române din Iaşi şi alţii.
Avem, deasemenea, ca invitaţi care şi-au confirmat prezenţa, pe artistul fotograf Louis Guermond(Franţa), sculptorul Marc Zoro(Columbia), scriitorul Torres Garcia(Peru), precum şi pe Sylvain Audet, reprezentantul Serviciului Cultural al Ambasadei Franţei la Bucureşti.
Dintre gorjeni, sunt invitaţi toţi membrii Uniunii Scriitorilor din România, reprezentanţa Gorj, precum şi ceilalţi scriitori care nu-s membri, dar care fac cinste Gorjului.
R: Numiţi-mi câţiva dintre ei, vă rog?
I.C.: Gheorghe Grigurcu face parte din juriul naţional al cărui preşedinte este, prin cutumă, laureatul ediţiei trecute al premiului Opera Omnia, Ion Popescu Brădiceni, Adrian Frăţilă, Aurel Antonie, Vasile Ponea, Zenovie Cârlugea şi lista e lungă.
Lista premianţilor, parţial secretă
R: Se ştie cine va fi laureatul ediţiei din acest an al Premiului Opera Omnia?
I.C: Toată lista concurenţilor va fi deliberată de juriul festivalului şi abia vineri, după prânz, se va şti.
R: Cine face parte din acest juriu?
I.C.: Preşedintele, firesc, este Ilie Constantin. Iar membrii sunt Gheorghe Grigurcu, Gabriel Chifu, Horia Gârbea, Ion Dumitru, Paul Aretzu, Nicolae Dragoş, Nicolae Ţone, Spiridon Popescu, Ion Popescu Brădiceni, Alexandra Andrei, Ion Cepoi şi secretar Constantin Popescu.
R: Există o paletă largă de premii?
I.C.: Sunt mai multe secţiuni ale festivalului: Opera Prima, reprezentând debutul în volum pentru un tânăr scriitor român, Secţiunea Volum de poezie în manuscris, Secţiunea Grupaj de poezie, Secţiunea Arghezologie, adresată autorilor de exegeze despre opera lui Tudor Arghezi, precum şi premii speciale.
Aici intră Premiul Opera Omnia, pentru întreaga activities a scriitorilor români, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, care se află în parteneriat cu noi, cu Centrul pe care-l conduc, şi care anul acesta va fi acordat poetului Ion Horea şi criticului literar Gabriel Dimisianu.
Cei doi vor primi şi titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Târgu Cărbuneşti.
Literatură fără graniţe
R: Românii din afara graniţelor participă şi la premii?
I.C.: Oh, cât o mai dura şi graniţele…
R: Să sperăm că nu mult.
I.C.: Să dea Dumnezeu! Oricum, literatura nu are graniţe. Se va mai acorda un premiu pentru Opera Omnia unui scriitor din afara graniţelor actuale ale României, lui Mihai Cimpoi, de la Chişinău. Precum şi trei premii speciale pentru promovarea în ţară şi în străinătate a operei argheziene, prin studii, traduceri şi ilustraţie grafică. Abia vineri pe la ora 13 se vor cunoaşte laureaţii la aceste secţiuni.
Fără răutăţi gratuite
R: Cum v-aţi descurcat, totuşi, cu banii?
I.C.: Greu. Există un buget al festivalului pe instituţia organizatoare, la care s-au adăugat surse atrase de la alte instituţii, precum şi preluări de prestări servicii de la diverse organisme şi persoane juridice. Legate de cazare, masă, transport şi tipărituri.
R: Ce persoane şi care firme ori instituţii?
I.C.: Nu pot spune. Unii chiar doresc să rămână necunoscuţi.
R: Bine că nu vă plângeţi.
I.C.: Nu-mi este felul. Important e că din acest moment festivalul îşi are fondurile şi serviciile asigurate. Şi dacă nu se va întâmpla nimic neprevăzut, în ultimul moment, toate personalităţile amintite vor fi prezente la festival.
R: Ceva nominalizări ale celor care v-au ajutat, faceţi?
I.C.: Nu persoane. Dar fără sprijinul financiar din partea Consiliului Judeţean Gorj, al Primăriei şi Consiliului Local al oraşului Târgu Cărbuneşţti, al Bibliotecii Judeţene “Christian Tell” şi al Ansamblului profesinost “Doina Gorjului” nu ne-am fi descurcat.
R: Banii premiilor sunt mulţi?
I.C.: Nici vorbă. Dacă la un festival literar ca al nostru se primeşte un premiu de 1.500 lei, la unul folcloric el poate fi de 1.500 Euro. Nu-i drept şi pare, fără răutăţi gratuite, imoral. Şi acultural. Dar astea-s vremurile pe care le trăim!
Festivalul începe, festivalul nu se termină
R: Când vă apucaţi de ediţia a XXXI-a?
I.C.: De când se încheie o ediţie, practic începe pregătirea ediţiei viitoare. Contactele, schimburile de informaţii, imaginea. Aşa se creează anvergura unui festival mare şi adevărat.
R: Munca este laborioasă. Ca să nu-i spun titanică.
I.C.: De trei ani de zile, de când festivalul a căpătat dimensiune internaţională, invitaţii din străinătate au un program propriu şi, în funcţie de asta, munca este într-adevăr titanică. Încă de pe acum vă pot spune că ediţia din acest an este una dintre ediţiile reuşite ale Festivalului Internaţional de Literatură “Tudor Arghezi”.
R: Pe ce vă bazaţi?
I.C.: Ştiu eu? Din punct de vedere cantitativ, calitativ rămâne să convingem abia la final. Dar sunt peste 65 de participanţi la concursul literar în sine, din toate provinciile istorice ale României, inclusiv Basarabia şi Bucovina de Nord. Desigur, şi din toată actuala Românie.
Anvergura dată şi de patronajul Uniunii Scriitorilor
R: Cam pe unde s-ar situa Festivalul Internaţional de Literatură “Tudor Arghezi” de la Târgu-Jiu şi Târgu Cărbuneşti, comparativ cu alte festivaluri similare din ţară?
I.C.: La acelaşi nivel cu Festivalul “Nicolae Labiş” organizat la Mălini, cu Festivalul “Lucian Blaga” de la Sebeş. Are cu adevărat anvergura unui festival naţional cu participare internaţională. Este în primele trei festivaluri literare organizate la nivel de instituţie culturală. Uniunea Scriitorilor îşi are propriile festivaluri şi nu ne comparăm cu ele. Uniunea Scriitorilor din România are toate pârghiile posibile şi o forţă financiară deosebită.
R: Cu ce vă deosebiţi de celelalte festivaluri organizate de instituţii culturale din România?
I.C.: Deosebirea există. În aceea că Festivalul Internaţional de Literatură “Tudor Arghezi” de la Târgu-Jiu şi Târgu Cărbuneşti e singurul festival din ţară susţinut financiar de Uniunea Scriitorilor, în afara celor pe care le organizează chiar ea.
Se demonstrează, odată în plus, anvergura acestui festival gorjean. În nicio altă parte, Uniunea Scriitorilor din România nu dă fonduri. Festivalul “Tudor Arghezi” este şi va rămâne sub patronajul ei.
Ion Predoşanu
