Judeţul nostru stă prost atât la atragerea de investitori străini, cât şi la implementarea de soluţii de tip smart. Alături de alte 16 judeţe din ţară, Gorjul nu figurează pe harta cu “oraşe inteligente”, făcută publică de Asociaţia Română pentru Smart City şi Mobilitate.
Sunt 25 de localităţi “smart” în România, potrivit hărţii lansate anul trecut de Asociaţia Română pentru Smart City şi Mobilitate. Dintre acestea, cele mai multe proiecte în cadrul Smart City sunt la: Alba Iulia (60), Cluj-Napoca (10), Arad (9), Sibiu (8), Oradea (8) sau Bucureşti (6). Judeţul nostru nu a reuşit să semneze niciun protocol cu Ministerul Comunicaţiilor privind implementarea de soluţii “smart” pentru vreuna dintre localităţile Gorjului. Dezinteresul autorităţilor din Gorj a dus la ratarea unor soluţii inteligente, iar prin intermediul parteneriatelor încheiate s-ar fi putut pune la dispoziţia cetăţenilor şi administraţiei locale servicii precum sistem de monitorizare a traficului, iluminat inteligent, monitorizarea calităţii aerului, a consumului de apă şi pierderilor din reţea, platformă turistică integrată, parcări inteligente. Alături de judeţul Gorj, alte 16 judeţe din România nu au implementat în ultimii ani nicio soluţie de tip “smart”. Localităţile cu proiecte Smart City din România (numărul de proiecte) sunt: Alba Iulia – 60, Cluj-Napoca – 10, Arad – 9, Sibiu – 8, Bucureşti – 5, Reşiţa – 5, Oradea – 5, Timişoara – 4, Braşov – 4, Târgu Bujor (Galaţi) – 4, Piatra Neamţ – 4, Târgu Mureş şi Târnăveni – total 3 proiecte, Constanţa – 3, Iaşi – 3, Balş (judeţul Olt) – 1, Danceu (judeţul Mehedinţi) – 1, Mioveni (Argeş) – 1, Târgovişte – 1, Ploieşti – 1, Giurgiu – 1, Tulcea – 1, Bacău – 1, Gura Humorului – 1, Botoşani – 1. Lansat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, proiectul “Smart City România” duce la: “Un Oraș Smart (inteligent) însemnă un oraș mai inclusiv și care creează oportunități egale pentru toți. Tehnologia nu este în mod necesar un lux, dimpotrivă s-a dovedit că ne simplifică existența și o face mai puțin costisitoare în multe aspecte. Smart și Tehnologizat înseamnă mai educat, mai sănătos, mai puțin costisitor, mai implicat în tot ceea ce înseamnă procesul de administrație publică, mai multe oportunități pentru mediul de afaceri și cetățean, beneficii care se traduc pe îmbunătățirea calității vieții – o interacțiune mai ușoară și prietenoasă a oamenilor cu orașul, cu mediul, cu semenii și orientat către un viitor susținut de tehnologii inteligente integrate. Conceptul merge dincolo de relaționarea dintre cetățeni și furnizorii de servicii publice și oferă instrumentele ce încurajează cetățenii să fie mai activi și mai participativi în viața comunității. De exemplu, să ofere un feedback despre starea șoselelor, să adopte un stil de viață mai sănătos sau să participe, ca voluntari, la diverse activități sociale. În felul acesta, un Smart City („un Oraș Deștept”) va fi un loc mai atractiv pentru a locui, a munci și a ne recrea. (…) Smart City este mai degrabă un proces continuu care se va desfășura pentru cetățean și împreună cu acesta și care își propune să transforme fiecare oraș într-o comunitate cu un nivel de trai cât mai ridicat din toate punctele de vedere”.
Izabella Molnar