Ca la noi, la nimeni/Sat sărac, Popă bogat!

Se ştie despre Seuca că are un Preot nu prea dus la… Biserică! Seuca este un sat la marginea pământului. De toamna şi până primăvara satul pare rupt de lume. Nu mai coboară şi nu mai urcă nimeni acolo. Aparţine de comuna Peştişani, dar este dincolo de Hobiţa vreo 6 Kilometri de gropi şi dealuri lunecoase din cauza argilei, în vremurile ploioase. Are de străbătut deci 9 Kilometri de Peştişani şi 7 Kilometri de Câlnic, fără a fi asfaltate vreunul. De când cu absenţa Zero a fondurilor europene, şi să vrea, Primarul comunei Peştişani, Cosmin Pigui, nu-i poate ajuta cu prea multe.
Şi totuşi, adevăraţii săucani – cum li se zice locuitorilor satului de pe şapte coline, Seuca – îl văd pe primar ca pe un om de bine. A lărgit un drum şi a dus pietriş pentru pietruirea uliţei ce duce din satul Seuca spre cimitir. Numai că Preotul Marian Paraschiv l-a vândut şi pe acela! Îl avea Epitrop pe unul despre care se zice că ar fi băutor fruntaş şi că pe vremea când era poştaşul satului Seuca îi lăsa pe pensionari fără pensie. Ceilalţi consilieri bisericeşti nu-l înghiţeau pe Epitropul Ghiţă Mihart şi au convocat o şedinţă pentru înlocuirea lui. Ceea ce s-a şi întâmplat, acu, Epitrop fiind tot un Ghiţă. Mai precis, Ghiţă Vârlan.
Am mai scris cu ani în urmă despre Preotul Paroh la Seuca şi Hobiţa – Marian Paraschiv. Eu scriam de faptele lui rele, iar colega de atunci Dorina Cioplea mă întreba pe mine cum îl cheamă şi scria de bine. Nu merg cu gândul mai departe, dar ca vecini de apartamente, preotul locuind în Târgu Jiu!!!, or fi băut o cafea măcar împreună şi generoasa Dorina n-avea treabă cu adevărul. Poate doar cu promisiunea.
Nemulţumirile mirenilor din Seuca sunt multe. Taxele de cult, mărirea celor de paresimi şi altele. Nu-mi voi pierde vremea să mai înşir faptele hrăpăreţului Preot Marian Paraschiv. Am făcut-o atunci, avea reclamaţii la Mitropolia Olteniei şi inspectorii veniţi în control au închis ochii, iar pe mine m-au dat afară din Biserică. De parcă ar fi fost a lor şi nu Casa Domnului. Mă rog, tot pe atunci, la o familie din Hobiţa au fost două decese în numai trei săptămâni. Mai întâi a murit un băiat, apoi soţul. Iar văduva a fost ameninţată de Marian Paraschiv, căruia n-ar merita să-i mai zic Preot, că dacă nu-i dă 700 de lei îi lasă soţul neîngropat! Femeii îi mai lipseau 100 de lei.
În coadă de peşte s-a terminat şi ancheta privind dispariţia a 29 de icoane vechi din Biserica Seuca. Un Colonel de poliţie în rezervă, regretatul Gheorghe D. Brânzan, fost Comandant al Poliţiei oraşului Motru, îl reclamase la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj. În van. Prim adjunctul Şefului Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Ion Vasilescu, care-i fusese subaltern la Motru, i-a transmis printr-un intermediar tot ofiţer de poliţie, originar din Seuca, adevărul: „Nu-l lasă Comisarul Şef Caragea!” Căruia, se pare, că Marian Paraschiv i-ar fi dat niscaiva icoane vechi pe lemn!
Anual, hai să-o zicem preotul Marian Paraschiv mergea cu familia la Muntele Athos. Deci îşi putea permite. Satul de sărăntoci avea şansa unui descurcăreţ şi hrăpăreţ ce punea taxe mari şi nu emitea nicio chitanţă. Evazionist sadea. În vreme ce sătenii din Seuca n-au de nici unele şi abia îşi duc traiul de azi pe mâine, Marian Paraschiv a postat nişte fotografii cu el şi familia în Spania. Fiind şi Marian Paraschiv un Facebook-ist ca şi Plăvanul de Klaus Werner Iohannis.
ION PREDOŞANU