Motto: „Prostia e mai puțin densă decât inteligența. De aceea e tot timpul deasupra.” Zicere din Totuși poveștile (pe internet)
Tot o poveste, care-a fost și nu mai este, avea denumirea de Taxa pe lăcomie. Așa de mult s-a vorbit degeaba despre ea încât acum e demult uitată. Odată cu crearea noii coaliții de guvernare PSD, PNL, UDMR și Minoritățile naționale, social-democrații aflând că nu sunt bani pentru bruma de 10% cu care doreau să sporească pensiile, de la 1 ianuarie 2021, mărire ce abia acoperea inflația galopantă au încercat să găsească noi surse de venituri la încă nenăscutul Buget de stat pe anul 2022.
Mai ales că, gândeau ei, creșterea prețurilor ce începuse în urmă cu câteva luni, va continua și mai abitir, cel puțin până la primăvară. Se vorbea și de creșterea pensiilor minime – un fel de ajutoare sociale – de la 800 de lei la 1.000 de lei. Și iar și-au dat seama că nu au bani din firavele încasări la Buget, iar dublarea alocațiilor de stat pentru copii rămâne încă un vis.
Taxa de solidaritate a devenit subiect de campanie mediatică susținută de Partidul Social Democrat cu toate armele din dotare. Împotriva acestei taxe s-a ridicat Florin Cîțu, încă președintele pretinsului Partid Național Liberal. Florin Cîțu care este recunoscut ca o păpușă a multinaționalelor. Ele l-au făcut premier. Ele l-au făcut președintele PNL, în condițiile în care – afirmă redutabilul publicist Ion Cristoiu – „nu e bun nici de președinte de bloc”.
Începând din 14 noiembrie, liderii PSD, în frunte cu Marcel Ciolacu, au vorbit de taxa de solidaritate, care să reprezinte 1% din profitul marilor companii ce depășesc suta de milioane de euro cifră de afaceri. Din capul locului, se cuvine să precizăm că o astfel de taxă e o măsură de stânga și, mai mult, o măsură de bun simț.
Președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, a amintit-o și pe 6 decembrie. Numai că, la două zile după reafirmarea deciziei de a impune Taxa de solidaritate, același Marcel Ciolacu declara că nici vorbă de prinderea Taxei de solidaritate în Bugetul de stat pe 2022 și că nici în cel pe anul 2023 nu este sigur că va fi. Atât de tare a dat-o la-ntors!
Așadar, adio taxă de solidaritate din partea PSD. Ce să se fi petrecut, oare, cu o asemenea radicală schimbare de poziție? Ei bine, Preș. Klaus Werner Iohannis avusese o întâlnire, la Palatul Cotroceni, cu liderii coaliției de guvernare și, cu siguranță, s-a împotrivit cu privire la introducerea unei Taxe de solidaritate.
Măsura nu ar fi reprezentat o impozitare a multinaționalelor, care au făcut și fac pe mai departe profituri uriașe în România, ci o solicitare adresată multinaționalelor avantajate de toate regimurile postdecembriste din țara noastră, care au distrus, cu bună știință, firmele autohtone așa încât multinaționalele să nu fie concurate.
Regimurile postdecembriste au creat multinaționalelor facilități incredibile, inexistente în alte țări ale Europei.
Așa că, deocamdată, asistăm neputincioși la spolierea țării și a forței de muncă ieftine de la noi. Cât despre Taxa de solidaritate ce să mai spunem. Parcă a început Apocalipsa ei!
ION PREDOȘANU
P.S. S-a mai născut încă un partid deja mort. Trădătorul de neam și de PNL, fostul prim-ministru habarnist Orban Ludovic a pus temelia Forței Dreptei, o formațiune de centru-dreapta, dacă ar fi să ne luăm după ce zice el (Ion Predoșanu)
