CAR “Jiul”, instituție financiară nebancară aflată în patronajul Băncii Naționale a României, afacere a soților Roșca din Târgu-Jiu(Dumitru Roșca fiind executor judecătoresc), va fi reclamată la instanțele de judecată pentru clauzele abuzive prinse în contractele de împrumut. Cel puțin asta susține unul dintre giranții prinși într-un astfel de împrumut al CAR “Jiul”, încheiat pe numele administratorului unei societăți comerciale din Bălănești. Cel lezat reclamă acum că a plătit în mod nejustificat, CAR “Jiul”, în jur de 10.000 de lei din împrumutul acordat femeii de afaceri din Bălești, necunoscând de fapt termenul de “girant plătitor” cu care a fost trecut în contract, asta și pentru că instituția, prin executorul Dumitru Roșca, ar fi preferat să rețină sumele doar de la doi dintre cei cinci giranți, fără să caute dacă deținătorul contractului are sau nu venituri. Conducerea CAR Jiul susține, în schimb, că acuzele nu se confirmă în totalitate, dar și că va încerca să recupereze restul împrumutului de la împrumutant, asta deși persoana respectivă s-a adresat, recent, instituției anunțând că este tot insolvabilă.
Afacerea soților Roșca, din Târgu-Jiu, funcționează în centrul orașului sub denumirea de CAR “Jiul”, deși aceasta nu se supune regulilor unei case de ajutor reciproc. O declară unul dintre păgubiții CAR “Jiul” care menționează că, de fapt, acest organism este doar o instituție financiară nebancară, un IFN, care se află sub tutela BNR și nu se supune legislației privind CAR-urile, structuri cu reguli clare care vin în ajutorul persoanelor cu venituri modeste cu dobânzi mici. Omul crede că atrași de numele firmei, beneficiarii, în general, pensionari, necunoscători în ceea ce privește clauzele unui astfel de contract, încheie acte de împrumut cu instituția în cauză, ca pe parcursul rambursării banilor să se lovească de regulile drastice impuse de contract. Administratorul CAR Jiul, soția lui Dumitru Roșca, neagă reclamațiile venite de la cei care au încheiat un contract cu instituția, declarând, ieri, că CAR “Jiul” este, în opinia sa, totuși “un CAR”, deși este un IFN “la fel ca toate CAR-urile existente”.
Ordinea de recuperare: penalități, dobânzi, comisioane și apoi creditul restant
Păgubitul subliniază, de asemenea, că spre deosebire de un CAR clasic, la “Jiul” se percep penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, și asta la întreg soldul rămas neachitat. Mai exact, dacă beneficiarul are de rambursat 5000 de lei, și a plătit deja jumătate, în momentul în care întârzie cu o zi rata lunară, plătește și 25 de lei. Dacă întârzie zece zile cu rata, ajunge să plătească rata lunară plus alți 250 de lei. În momentul în care păgubitul cere explicații i se spune să citească contractul și graficul de rambursare. În acesta nu apare scrisă penalitatea de întârziere, dacă dosarul ajunge să fie executat silit, dar apar alte costuri în plus cum ar fi dobânda de 12% DAE pe an, o taxă de 4% de urgență și un comision de administrare în valoare de 3%.
Aceste costuri nu apar la un CAR obișnuit, lucru care nedumerește beneficiarii, care cred că s-au adresat unei case de ajutor reciproc. În final, beneficiarii fac tot posibilul să achite banii și să scape astfel de contractul care nu îi avantajează. Administratorul CAR “Jiul” susține, în schimb, că aceste clauze sunt cuprinse în contract, nefiind nimic abuziv. În ce privește penalitățile, reprezentanta CAR-ului susține că acestea ar fi diferite, de la contract la contract.
Giranții, transformați în coplătitori!
Problemele de mai sus sunt doar primele cu care se lovesc împrumutații, protejați însă de contract, cei mai afectați ajungând să fie însă giranții și nu împrumutatul.
Așa s-a întâmplat și cu împrumutul contractat în 2013 de afacerista din Bălănești. Femeia a solicitat o sumă de 21.500 de lei de la CAR “Jiul”, urmând să ramburseze în 60 de luni 34.462 de lei. Aceasta și-a luat cinci giranți, persoane din afara familiei cu care se intersectase la momentul respectiv, iar pe baza lor semnează contractul în septembrie 2013. Beneficiara plătește la timp doar 2 sau 3 rate, spun giranții, ca în luna iulie a anului următor, doi dintre giranți să se trezească cu executare pe venituri, pe motiv că împrumutata nu și-a mai plătit rata la CAR “Jiul”. Cei doi au rămas de atunci până în prezent fără o treime din salariul lunar, asta în timp ce beneficiara contractului ar fi salariată activă la propria sa firmă. Păgubiții sunt convinși că afaceristei nu i s-au oprit deloc bani până în prezent, CAR “Jiul” preferând să intre în posesia banilor datorați, prin executor, direct de la doi giranți fără să extindă cercetările și spre beneficiara directă a banilor.
Cei doi giranți au ajuns să plătească inclusiv costurile executării, adică suma de 2702 lei.
Amenință cu instanța
“Voi apela la instanța de judecată pentru a anula clauzele abuzive din contractul încheiat cu CAR «Jiul», din postura de girant, asta deoarece nu mi s-a explicat ce presupune clauzele din contractul în cauză, ce obligații îmi revin în calitate de girant coplătitor dacă împrumutul nu se plătește, ce procente se vor plăti drept penalități și ce comisioane percepe instituția pe parcursul derulării contractului. Mă voi adresa și Protecției Consumatorului Gorj în legătură cu CAR “Jiul”, iar vizavi de împrumutat voi cere în instanță să i se rețină ratele datorate. Am ajuns să plătesc pentru că am făcut un bine unei persoane nerecunoscătoare, fiind țepuit atât de respectiva, cât și de instituția nebancară, plătind, în final, penalități mai mari decât creditul acordat”, a declarat S. Stelian, unul dintre giranții afectați.
Omul trage un semnal de alarmă în legătură cu felul în care CAR “Jiul” are întocmite contractele de împrumut, realizate doar în beneficiul instituției și al executorului și deloc al împrumutatului.
Reprezentanta CAR “Jiul” spune, în schimb, că cei care sunt nemulțumiți își pot căuta dreptatea oriunde, contractele fiind legale și întocmite cu respectarea legii. În ceea ce privește cazul de mai sus, doamna Roșca spune că problema este mult mai complicată, dar că a discutat cu împrumutanta, iar aceasta, în următoarele zile, va găsi o cale să-și achite împrumutul, coplătitor urmând să fie scos din schemă. Respectivul și-a pierdut însă speranțele și este convins că va plăti forțat tot împrumutul în cauză, în timp ce împrumutata nu va fi nici măcar întrebată de ce nu achită banii astfel datorați.
Anamaria Stoica
