Am în faţă o publicaţie de educaţie istorică şi patriotică – ONOARE ŞI JERTFĂ, nr. 27, octombrie 2011, un superb omagiu adus Armatei române, editată de Consiliul Judeţean Gorj – Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi A.N.V.R. – Filiala Gorj.
Nici nu ştii ce să mai citeşti şi ce să citezi ori să admiri mai întâi. Pe frontispiciu apare, sus de tot, adică la loc de frunte: „Soldatul român veghează şi dincolo de mormânt veghează ţării sale !” În cele 36 de pagini, inclusiv copertele, cu un tipar de clasă, modern, al SC Tipografia PRODCOM srl Târgu Jiu, şi cu o excelentă prezentare grafică executată de Editura Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, director Ion Cepoi. Pe contracoperta I sunt reproduse portretele celor opt generali gorjeni care „(…) sunt rădăcinile noastre”, şi anume: Ion D. Culcer, Gh. I. Rsoviceanu, Ion Gh. Sichitiu, Lascăr Mihail, Grigore Cornicioiu, Nic. I. Constantinescu, Nicolae Tătărescu şi Kornea Radu.
Sub deviza: „Armata este Neamul însuşi, pentru că ea uneşte generaţie după generaţie, clasele, satele şi oraşele noastre într-un singur crez, ESTE SÂNGELE CARE STRĂJUIEŞTE ISTORIA ACESTEI ŢĂRI”, se pot găsi şi citi gândurile minunate şi de suflet ale Generalului de armată(r) Marin Dragnea, invalid de război. Urmează, firesc, trei mesaje semnate de Ion Călinoiu, Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Vasile Liviu Andrei, Prefectul Judeţului Gorj şi Florin Cârciumaru, primarul municipiului Târgu Jiu.
Un grupaj de scurte însemnări semnează: Lt.col (r) I. Marcu, General de divizie(r) Ion Scrieciu, Colonelul Ilie Constantin, Cmd CMJ Gorj, poeta Mioara Celmare Nicolau, Lt.col (r) Constantin Prepeliţă, General în rezervă prof. Constantin Ispas, decanul de vârstă al generalilor, veteranilor şi istoricilor militari români – singurul istoric militar din Europa care a luptat în cel de-al doilea Război Mondial, poemul „Strigoiul”, semnat de Colonel(r) Vasile Munteanu, însemnările Maiorului(r) Laurenţiu Ciocăzanu, un valoros şi competent publicist târgujian, interviu „Mărturisirile unui ofiţer de geniu – Col.ing.(r) Chirecuţ Costache, în dialogul său cu General(r) prof. Constantin Ispas, veteran de război cum spuneam.
Un alt spaţiu amplu este pus la dispoziţia scriitorilor militari: General de Brigadă (r) Constantin Ucrain, Nicolae Cvaci, Căpitan (r) G. Manoniu, P. Nicolescu-Manu, poeţii Antonio Burlan, Aurel Cârciumaru, Ion Mara, Plutonier din Regimentul 18 Dorobanţi, Slt.(r) Ion Gheorghe Angliţoiu, din Hobiţa Gorjului, căzut eroic la Stalingrad, în 20 decembrie 1942 (despre care scriitorul Ion Mocioi a scos o Monografie documentată şi completă, anul acesta), Col.(r) Vasile Munteanu, „Confesiunile unui profesor gorjesan, prof. Dumitru Secotă, „Cărările destinului caporalului Emilian Bâldea” de prof.ing. Sabin Cornoiu, „Mărutrisirile sublocotenentului (r) Eroul Nicolae Pătrăşcoiu, Fiu al comunei Schela, judeţul Gorj – Un caz unic în istoria primului Război Mondial”, scris cui acribie de General în rezervă prof. C. Ispas, „Întoarcerea tatei din război” de Căpitan în rezervă prof. George Manoniu, două pagini de întrebări şi răspunsuri şi minunata parafrază după George Coşbuc „La Gandahar” de trubadurul modern Marinică PannDuru, alias Col(r) Marin Dobreanu, apoi o pastilă cu “noutăţi în vitrina literaturii gorjene”, semnată tot de Căpitan (r) prof. G. Manoniu despre volumul de nuvele “Cireşe amare” (apărut şi în Gorjeanul) al Col(r) Ion C. Gociu, şi pagina îndoliată ce s-a dorit In memoriam, dedicată Caporalului Constantin Laurenţiu Lixandru, “Scorpion roşu” în Batalionul 26 Infanterie din Craiova, căzut eroic în Afganistan, acolo unde Bulgaria şi Ungaria nu au trimis deloc militari, deşi sunt membre NATO, ca şi România!) şi confesiunile Colonelului în rezervă Vasile Munteanu.
La final, coordonatorul, creierul deci, dar şi sufletul publicaţiei – General (r)Constantin Ispas are scurte rânduleţe din inima sa de român şi veteran despre „Veteranii de război în viaţă, simboluri ale tuturor războaielor” şi scurtisimul eseu „Libertate pentru Istorie”.
Ion Predoşanu
