Inginerul Vasile Râbu, doctor în Ştiinţe Miniere, respectă condiţia americană de conducător cu multiple valneţe de adaptare la diversele colective de lucru şi la activităţi din diverse domenii ale vieţii economice şi sociale.
Înainte de a funcţiona ca vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Râbu a fost ani de zile şef de sector, director de mină, director general, director al Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj, locuri de muncă în care a indus un stil de conducere degajat şi a demonstrat că poate planifica şi coordona cele mai diverse activităţi cu o eficienţă remarcabilă. Acum Vasile Râbu se ocupă printre altele de partea culturală a adminstraţiei judeţene. Râbu a avut amabilitatea să răspundă unui set de întrebări pe care le redăm în continuare.
Rep.: Cum se împacă activitatea culturală cu vechile dumneavoastră preocupări?
V. R.: Este adevărat că agenda culturală a judeţului Gorj pe anul 2010 m-a cam pus la încercare, dar trebuie să recunosc faptul că fenomenul cultural, tradiţia populară şi specificitatea etno-folclorică, mută şi munţi din loc în ceea ce priveşte atenţia oricărui om important din viaţa judeţului. Pot să afirm că ideea unui brand cultural este demnă de luat în seamă, dar nu poate reprezenta în întregime dimensiunea culturală a unei naţiuni.
Rep.: Cum aşa?
V.R.: Dacă vreţi să mă provocaţi, pot să vă spun că fenomenul cultural din Gorj, este insuficient exploatat, valorile noastre culturale continuând să fie prea puţin cunoscute. Avem un mare ansamblu “Doina Gorjului” dar eu am atenţionat această grupare asupra problemelor ei organizatorice şi cred că acesct lucru se va vedea într-un viitor nu prea îndepărtat, indiferent dacă eu voi mai fi sau nu vicepreşedintele Consiliului Judeţean. Nu acelaşi lucru se întâmplă la Şcoala Populară de Artă, unde se munceşte de ani de zile cu sufletu, unde de exemplu, un Viorel Gârbaciu sau un Ştefan Popescu au făcut întotdeauna treabă bună, dar sunt şi ei la o vârstă ca şi mine şi cred că vor avea înţepelciunea să –şi stabilească nişte continuatori cu acelaşi izvor sufletesc pentru talentele Gorjului.
Rep.: Celelalte activităţi culturale vă preocupă la fel de mult?
V.R.: Am meditat agenda culturală 2011 şi vorba lui Ion Călinoiu: “Strategia culturală din Gorj se bazează pe trei piloni: autorităţile locale, organizaţiile culturale şi reprezentanţii societăţii civile”. Agenda în sine va ajunge la fiecare primărie şi vă asigur că în interiorul ei sunt prinse datele şi locurile tuturor manifestărilor culturale despre care nici un edil nu va putea să spună că nu ştie. În fiecare lună sunt cel puţin 10 -12 manifestări cu termene precise şi cu un plan de ogranizare. Mai greu stăm cu organizaţiile culturale care sunt foarte puţine pentru că autorităţile locale nu au bani pentru cultură şi nu le pot finanţa, iar sponsori sunt total întâmplători.
Rep.: Aveţi o recomandare în acest sens?
V.R.: Eu nu vreau să îi supăr pe primarii oraşelor din Gorj şi nici pe ai primăriilor înstărite, dar banii pe care îi cheltuie pe afişe, ar putea fi dirijaţi către cultura Gorjului, pentru că acele mari spectacole nu aduc beneficii electorale celui care le organizează şi nici aprecieri de durată, chiar dacă ele par să dea bine mai ales la publicul tânăr. Cu un pic de îngăduinţă, cred că formaţiile artistice din Gorj ar putea umple trei zile de spectacol la un preţ mult mai mic, rămânând ca fastul acestor manifestări să fie asigurat de către un cap de afiş, astfel s-ar găsi banii şi pentru Doina Gorjului, şi pentru Şcoala Populară, şi pentru scriitorii şi poeţi, şi pentru Teatrul Elvira Godeanu, pentru care este nevoie să se dechidă câte o stagiune în toate mediile urbane din judeţ. Nu ascund faptul că dacă s-ar institui o taxă culturală minimă în tot judeţul, cred că am putea gestiona eficient şi am putea promova mult mai uşor numeroasele talente care ies la rampă total întâmplător în aceste timpuri.
Rep.: Ce rol mai are politica până la urmă?
V.R.: Desigur, rolul politicii este primordial, datorită ei ajungem în funcţiile pe care le avem şi căpătăm notorietatea necesară funcţiilor încredinţate. Declaraţiile mele în legătură cu o eventuală candidatură la deputăţie, au tulburat apele în toate partidele politice. Toată lumea s-a gândit că eu voi candida pe Colegiul 4 Motru, însă eu i-am supus pe aspiranţi la un test, întrucât mai în glumă, mai în serios, voi candida pe colegiul 7.
Rep.: Colegiul 7 nu există.
V.T.: Aveţi impresia că eu nu ştiam? Dar trebuia să fac o asemenea glumă pentru că lucrurile serioase ţin de ceea ce fac în aceste momente. Agenda culturală 2011 este o mare provocare pentru mine, pentru că vin făţă în faţă cu o mare parte a populaţiei Gorjului pentru care activitatea culturală este un fenomen secundar. Oriunde mă duc, oamenii mă întreabă de ce se întâmplă atâtea necazuri în ţară, de ce nu avem suficientă forţă să răsturnăm guvernul, de ce nu luăm măsură cu cei care au distrus şi distrug mineritul, de ce ne merge rău, sau ce vom face când vom ajunge la guvernare. Mă întreabă despre pensii şi salarii, despre afaceri şi corupţie şi oricât aş încerca să le explic, oamenii tot nemulţumiţi şi nelămuriţi rămân. Aş vea să închiei totuşi într-o notă optimistă: Ştiţi de ce cântă la fluier ciobanii atuni când plouă?
Rep:?!
V.R.: Pentru că după vremea rea vine şi vremea bună, dar trebuie să ne stăduim.
Constantin Bunilă
