Cu mulţi ani în urmă, în comuna Pojaru din judeţul Gorj, exista un sătuc ascuns prin păduri şi râpe, cu locuitori foarte modeşti şi puţin înstăriţi, denumit Bustuchin. Dar Dumnezeu a făcut o minune cu această mică şi săracă localitate şi în jurul ei s-a descoperit petrol. Aşa că, acum 50-60 de ani, s-au început exploatările acestei bogăţii, “Aurul Negru”, cum a denumit-o marele romancier Cezar Petrescu.
Şi a mai făcut Bunul o minune, a evidenţiat dintre locuitori oameni sufletişti şi pricepuţi care au schimbat sătucul într-un “mic orăşel”.
În momentul de faţă, oamenii care lucrează la sonde şi-au ridicat – în locul căsuţelor vechi – adevărate mici vile, iar autorităţile au făcut drumuri betonate pentru maşinile grele care circulă pe ele, au înlocuit podurile din lemn pe care Amaradia şi orice pârâu le luau când “veneau mari”, cu poduri de beton pe care, oricât de năbădăios ar fi, chiar nici un torent nu le poate clinti.
S-au construit biserici, un local mare şi elegant pentu primărie, grădiniţă, şcoală elementară, gimnaziu, liceu tehnic, dispensar uman, sală de sport, stadion, bibliotecă etc. Acum, se află în stadiu de construire localul unei minicase de cultură. Sătucul a devenit comuna Bustuchin. În acest domeniu s-a remarcat domnul jurist Ion Ciocea, primarul de câteva legislaturi al localităţii.
Când lucrurile s-au aşezat, s-au gândit autorităţile şi intelectualii şi la partea spirituală a comunităţii şi au înfiinţat două reviste “Tradiţii Bustuchinene” (periodic de cultură şi civilizaţie rurală editat de personalităţile comunei, cu sprijinul primăriei Bustuchin cu redacţia: director fondator prof. Haralambie Bodescu, redactor coordonator preot dr. Nicuşor Popescu, redactori jr. Ion Ciocea și director Irinel Spiridon, tehnoredactor Rodica Teişi) şi “Freamătul”.
Apoi, cu autorizaţia forurilor competente din judeţ, au înfiinţat “Festivalul Iustina Băluţeanu” care se ţine în fiecare an pe data de 27 iulie, cu ocazia Sfântului Pantelimon, aici distingându-se ca iniţiativă, pe lângă autorităţi, profesorul, poetul şi omul de cultură Haralambie Bodescu, care – din nefericire – ne-a părăsit şi a trecut în eternitate în anul 2009.
Anul trecut, am primit revista “Tradiţii Bustuchinene” nr. 11/2015. Am citit cu atenţie articolele variate şi foarte interesante (religioase, literare, economice, educative, sportive, poezii etc.) şi, la pagina 57, un mic articol intitulat “Artă sau violenţă? Tu alegi!” care m-a emoţionat şi încântat.
În acest articol este vorba despre atragerea tinerilor şcolari către implicarea în acţiuni artistice, mai ales de folclor, pentru a se combate astfel tendinţa la violenţă şi a se ocupa în mod plăcut timpul lor liber. În acest sens, un tânăr şi cunoscut interpret de muzică gorjenească, domnul Nicu Fâciu (din localitatea Poieniţa) a înfiinţat un grup coral alcătuit din 12 şcolari, fetiţe şi băieţi, botezat “Iustina Băluţeanu”, care interpretează cântece populare.
Cu acest mic grup talentat a participat la concursul “Artă sau Violenţă? Tu alegi!” organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, împreună cu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Dolj, prin Centrul de Asistenţă Psihopedagogică. La acest proiect a aderat şi Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională din Gorj, chemând la întrecere toate şcolile din judeţ.
La concursul din acest an, pe data de 27 martie, a luat parte şi Grupul “Iustina Băluţeanu“, acesta situându-se pe primul loc. Împreună cu ceilalţi finalişti din judeţele: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea şi Olt, grupul nostru a participat şi la faza regională care s-a ţinut în sala de festivităţi a “Liceului de arte Marin Sorescu“ din Craiova, câştigând şi aici primul loc.
Îi felicit din toată inima, le urez succes în continuare şi le mulţumesc îndrumătorilor şi tinerilor interpreţi pentru că, prin frumoasa lor activitate, contribuie la menţinerea vie a amintirii iubitei mele surori, Iustina Băluţeanu, cea care a valorificat cântul gorjenesc de pe Valea Amaradiei şi, în special, “hăulitele“ pe care le-a cules de la fetele care hăuleau pe deal, le-a aranjat şi le-a interpretat, editând la Casa de discuri Electrecord – pentru prima dată în istoria folclorului românesc – un disc, în anul 1958.
Hăulitele s-au bucurat de multă apreciere încât le-au preluat şi marile cântăreţe Maria Tănase şi Maria Lătăreţu şi chiar unele formaţii și interpreți de muzică uşoară.
Îl felicit şi îi mulţumesc în mod special domnului Nicu Fâciu şi îi sugerez ca pe viitor să introducă în repertoriul grupului coral, mai ales cântecele Iustinei Băluțeanu.
Doamne Ajută!
Dr. DESPINA BĂLUŢEANU TUDOR
