Este de mare mirare și aproape de necrezut că, acum, în primul sfert de veac al mileniului trei, vaccinarea nu este acceptată de către unele persoane, printre care chiar și medici, deși ea se practică de peste 200 de ani. După modesta mea părere, cauza este lipsa de cunoștiințe asupra acestei acțiuni. Încerc să aduc oarecare lumină în această problemă dificilă, deoarece, ca medic veterinar, am cunoștințe despre vaccinuri și puterea lor‚ întrucât pacienții noștri patrupezi suferă de foarte multe boli infecto-cntagioase (peste 600 de boli infecto-contagioase, dintre care 150 sunt Zoonoze, adică boli care se transmit la om și invers) împotriva majorității dintre ele existând vaccinuri. De-a lungul timpului, unele dintre aceste boli au fost eradicate (Variola, Pesta bovină, Morva, Durina), iar altele sunt ținute sub control, în parte cu ajutorul vaccinurilor (Febra aftoasă, Bruceloza, Tuberculoza, Antraxul, Tetanosul. Leptospirozele, Turbarea etc.).
VACCINUL este o suspensie microbiană preparată din germeni patogeni atenuați sau omorâți, din fragmente ale acestora sau din secreții microbiene (toxine) ai unei boli, care, administrată într-una sau în mai multe doze, prin injecții, determină formarea de anticorpi specifici bolii respective, capabili să imunizeze organismul vaccinat împotriva acelui germen.
Observ că în Massmedia se face o confuzie, vaccinul numindu-se ser. Spre deosebire de VACCIN, care conține agentul patogen omorât sau atenuat și se folosește preventiv, stimulând organismul să producă anticorpi, SERUL conține anticorpi și se folosește profilactic sau curativ. Încă o confuzie regretabilă este folosirea termenului PREVENȚIE (termen juridic) în locul celui corect, PREVENIRE.
VACCINARE.Administarea unui vaccin în scopul obținerii imunității specifice pentru o anumită boală.
Primul vaccin, antvariolic, a fost descoperit de medicul englez Jenner (1749-1823) în anul 1796, care a folosit tulpini de virus de la o vacă bolnavă, de unde și numele de vaccin (Lb. latină: Vacca = Vacă). Cu acest vaccin s-a reușit jugularea acelei grave boli, Variola (Vărsat mare, Vărsat negru, zoonoză), care făcea multe victime, printre oameni și animale și, până la urmă, a fost eradicată în anul 1979. Mai târziu, în secolul al XIX-lea, în laboratorul savantului chimist Louis Pasteur (1821-1895), doctorul veterinar Roux (1853-1931) a descoperit vaccinurile antirabic și anticarbonos, cu ajutorul cărora se țin sub control aceste două plăgi ale omenirii (Turbarea sin. Lyssa și Antraxul-Dalac, zoonoze). Vaccinul antirabic a fost introdus și la noi în țară de către savantul și microbiologul Victor Babeș (1854-1926), care a și înființat la București primul dispensar de vaccinare antirabică.
Tot în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, doctorul Calmette (1863-1933) împreună cu doctorul veterinar Guerin au descoperit vaccinul contra Tuberculozei (BCG) – și aceasta tot zoonoză – cu ajutorul căruia se ține sub control, de asemenea, acest periculos flagel al omenirii. În secolul al XX-lea, Dr. Ioan Cantacuzino (1863-1934), medic și microbiolog român, a descoperit vaccinul antiholeric, cu ajutorul căruia a împiedicat extinderea epidemiei de Holeră în toată țara de la militarii bolnavi participanți la Războiul Balcanic (1913). A introdus vaccinarea nou-născuților contra Tuberculozei și vaccinarea împotriva Febrei tifoide, a Tifosului și a Malariei. A creat și a condus actualul Institut Cantacuzino, în curtea acestuia fiind înmormântat. În zilele noastre, în prima jumătate a secolului al XX-lea, a fost descoperit vaccinul contra Poliomielitei (Paralizia infantilă), grație căruia nu se mai văd nefericiți copii handicapați, în urma acestei groaznice maladii.
În continuare s-au descoperit și se descoperă noi vaccinuri care ajută omenirea să supraviețuiască, încât în prezent nou-născuții sunt vaccinați împotriva: T.B.C., Hepatită B, Poliomielită, Difterie, Tetanos, Tuse convulsivă, Rujeolă și Rubeolă. În afara acestor dovezi științifice, am descoperit una inedită și pot spune emoționantă. Într-o Biblie din anul 1835, tipărită cu litere cirilice, moștenită de la tatăl meu, Preotul Ion Băluțanu (1890-1962), parohul din comuna Logrești-Moșteni județul Gorj, am găsit un Bilet de vaccinare, din anul 1907, a copilului Ion, fiul domnului Constantin Băluțanu, cantor bisericesc, unchiul meu. Acel copil vaccinat, verișorul meu, a devenit Preotul Ion Calotescu-Băluțanu (1904-1988), slujitor al altarulul în orașul Râmnicu-Vâlcea. Iată că acum peste 100 de ani se eliberau certificate de vaccinare tipărite. În luna octombrie a anul 2021, am avut o emisiune-interviu la TV Digi 24 în care am dezbatut probleme legate de importanța vaccinării.
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/despina-tudor-96-de-ani-vaccinul-este-o-arma-extraordinara-fostul-medic-veterinar-a-gasit-un-certificat-de-vaccinare-din-1907-1713313?fbclid=IwAR3KZ8ysdc5smlqrRZYxbwZujLEF0vXIRGaQI7KZIgBtFimxT4LxcVeN3pw
Dacă timp de două secole, omenirea a supraviețuit și cu ajutorul VACCINĂRII, această metodă de prevenire a unor boli grave, este clar că, alături de măsurile recomandate (purtarea măștii, dezinfecția, evitarea aglomerației etc.) și cu ajutorul bunului Dumnezeu, VACCINAREA ne va ajuta și pe noi să oprim pandemia de Covid-19.
ESTE ÎNSĂ STRICT NECESAR SĂ NE VACCINĂM CU ÎNCREDERE ȘI SPERANȚĂ.
Subsemnata, la 96 de ani și cu două stenturi la inimă (2016) în urma unui infarct miocardic (2007), împreună cu iubita mea familie, ne-am vaccinat cu cele trei doze de vaccin, fără nicio reacție.
DOAMNE dă-ne sănătate și ne ajută să scăpăm de această pandemie
Dr. Despina Tudor, medic veterinar (n. 16 iulie 1925)
Dr. Despina Tudor este născută în Comuna Logrești-Moșteni, Județul Gorj, în anul 1925. Este de profesie Medic Veterinar din anul 1949.
Este fiica preotului Ion D. Băluțanu (1890-1962), și sora Justinei Băluțeanu (1923-1981), regretata interpretă de muzică populară gorjenească. A activat în învățământul superior de specialitate, în producție, dar și ca redactor de cărți de specialitate (circa 200 de cărți redactate) și a publicat 17 cărți de specialitate și de beletristică.
