-V.G. Domnule Decan, cred că vom derula o serie de interviuri care pot să intereseze oamenii de toate profesiile şi cu diferite niveluri de instrucţie şi educaţie, aşa că vă propun să continuăm cu acele probleme abordate la şedinţa Congresului Avocaților de la Bucureşti, din zilele de 9-10 iunie 2023, la care aţi participat în calitatea pe care o aveţi în cadrul Baroului Avocaţilor din Gorj!
-C.G. Domnule profesor, în cadrul ședinței din cea de-a doua zi a Congresului au fost dezbătute şi propunerile formulate care vizează chestiuni cum ar fi: situaţiile care apar atunci când se reduc de către instanţe onorariile avocaților, iar, acest lucru să poată fi făcut doar după punerea în discuția părților a acestei chestiuni, conform principiului contradictorialității, ca să nu apară situaţii neprevăzute! De asemenea, s-a discutat despre adaptarea legislației privind bolile profesionale ale avocatului la noile realități socio-profesionale, despre analizarea sistemului actual de obținere a certificatelor ORNISS de către avocat, ca şi despre adoptarea unor măsuri instituționale pentru îmbunătățirea relației cu sistemul judiciar.
-V.G. Domnule avocat, pentru lămurirea înţelegerii celor care ne citesc, aş dori să ne explicaţi în câteva cuvinte, ce este acest ORNISS care emite asemenea certificate?
-C.G. Este vorba despre Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, deci, un oficiu prin care se capătă acces la informaţii clasificate!
-V.G. Mulţumesc pentru lămurire, iar, în continuare, vă rog să ne spuneţi, ce alte probleme au mai fost abordate de către participanţii la Congres?
-C.G. Cele care au în vedere o serie de măsuri cu privire la îmbunătățirea protocolului privind onorariile cuvenite avocaților din oficiu, precum şi o propunere de modificare a unor norme privind dreptul la recuperare a capacității de muncă a avocatului!
,,Avocatura va trebui să găsească rapid un răspuns la schimbările accelerate din piața avocaturii, determinate de digitalizare”!
-V.G. Să înţeleg că au fost abordate probleme destul de interesante şi chiar delicate cu acest prilej, aşa este domnule Groza?
-C.G. Fără îndoială că da, pentru că s-a discutat despre completarea Statutului Casei de Asigurări a Avocaților, în sensul ca ajutorul pentru creșterea copilului să poată fi acordat şi persoanei care a adoptat copilul, în condițiile Legii nr. 273/2004, cu titlul de concediu de acomodare de 12 luni, indiferent de vârsta minorului, de la data încredințării copilului! Apoi, au fost analizate căile de urmat pentru identificarea mijloacelor optime pentru accesul avocaților la bazele de date electronice sau la alte sisteme de informare, precum şi accesul avocatului la date și sisteme informatice și de facilitare a realizării anumitor activități în format electronic, pentru identificarea unor direcții investiționale care să susțină sistemul de asigurări sociale ale avocaților.
-V.G. Domnule Decan, sper ca în viitor să putem aborda şi o serie de aspecte referitoare la dinamica schimbărilor profesiei de avocat, pe fondul diversificării mijoacelor şi a tehnicilor informatice specifice perioadei digitalizării în care ne aflăm.
-C.G. Este clar că avocatura va trebui să găsească rapid un răspuns la schimbările accelerate din piața avocaturii, determinate de digitalizare, de inter-profesionalitate, de concurența cu alte profesii, etc., precum și la noua dinamică legislativă și economică.
-V.G. Tocmai de aceea, vă propun să continuăm cu o serie de referiri argumentate privitoare la profesia de avocat şi la specificul acestei profesii.
-C.G. Domnule profesor, potrivit Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, în forma sa iniţială şi în forma republicată, profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile acestei legi speciale putând fi exercitată numai de către membrii barourilor.
-V.G. Dar, care este «miezul» acestei legi şi «miza» sa temeinică?
-C.G. Această lege nu afectează existenţa sau personalitatea juridică a barourilor existente, ci, doar organizarea şi funcţionarea lor, prevăzând, în acelaşi timp, alegerea unor noi organe de conducere!
-V.G. Au fost discutate şi unele îmbunătăţiri în completarea şi dezvoltarea acestei legi?
-C.G. Da, pentru că la data intrării în vigoare a Legii nr.225/2004, persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative, ori au fost încuviinţate prin hotărâri judecătoreşti să desfăşoare activităţi de consultanţă, de reprezentare sau de asistenţă juridică, în orice domenii, îşi încetează de drept activitatea şi, de asemenea, pe aceeaşi dată, încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicţional prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activităţi de consultanţă, reprezentare şi asistenţă juridică, în mod contrar dispoziţiilor Legii nr.51/1995, aceste dispoziţii nefiind aplicabile pentru profesia de consilier juridic.
-V.G. Să înţeleg că Legea nr. 51/1995, a suferit schimbări în formă şi conţinut, sau, doar unele schimbări, pe ici, pe colo, prin «părţile esenţiale»?
-C.G. Consider că Legea nr. 51/1995cu aceste modificări, este singurul cadru juridic în vigoare în raport de care este organizată şi se exercită profesia de avocat, se dobândeşte şi se valorifică titlul profesional de avocat, prin norme de ordine publică, deoarece organizarea şi exercitarea profesiei de avocat nu aparţine domeniului privat, iar titlul profesional de avocat, nu poate fi dobândit ori atribuit în afara acestui cadru legal, obligatoriu pentru toate autorităţile publice, inclusiv pentru instanţele judecătoreşti.
,,Profesia de avocat, profesie autentic liberală reglementată, reprezintă un segment esenţial al oricărui sistem juridic naţional şi internaţional”!
-V.G. Deci, profesia de avocat se circumscrie unor norme şi reguli bine definite.
-C.G. Profesia de avocat se exercită numai de către avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România. De asemenea, trebuie să mai adaug că într-un fel deosebit, constituirea şi funcţionarea de barouri în afara Uniunii Naţionale a Barourilor din România sunt interzise, iar actele de constituire şi de înregistrare a acestora sunt nule de drept! Barourile, împreună cu Uniunea Naţională a Barourilor din România, asigură exercitarea calificată a dreptului la apărare, competenţa şi disciplina profesională, iar, în ultimă instanţă, asigură protecţia demnităţii şi onoarei avocaţilor membri.
-V.G. Pentru că mulţi oameni ar dori să cunoască, aşa cum doresc şi eu, vă rog să ne vorbiţi în finalul intreviului nostru de astăzi, despre structura Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
-C.G. Aş porni de la faptul că în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti există şi funcţionează un singur barou, membru al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, iar, un barou este constituit din toţi avocaţii din circumscripţia sa, el având personalitate juridică, buget şi patrimoniu proprii.
-V.G. Precizările dumneavoastră sunt bine documentate şi apreciez acest lucru.
-C.G. Să vă mai spun că în prezent, există şi funcţionează, legal înfiinţate, un număr de 42 de barouri, dintre care 41 de barouri în fiecare judeţ şi Baroul Bucureşti. În total, în România sunt înscrişi în barouri peste 30.000 de avocaţi!
-V.G. M-aţi copleşit cu informaţiile, aşa că vă propun să încheiem cu observaţiile despre funcţionarea departamentelor Uniunii Naţionale a Barourilor din România!
-C.G. La nivel central funcţionează Casa de Asigurări a Avocaţilor, persoană juridică de interes public, iar, pe lângă fiecare barou sunt înfiinţate filiale ale Casei de Asigurări a Avocaţilor. În cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România este organizat şi funcţionează Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (I.N.P.P.A.) care are în subordine 6 centre teritoriale (Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Craiova, Braşov şi Galaţi). De aceea, profesia de avocat, profesie autentic liberală reglementată, reprezintă un segment esenţial al oricărui sistem juridic naţional şi internaţional, iar, evoluţia sistemului juridic, privit ca un ansamblu de norme şi instituţii, influenţează decisiv evoluţia fiecărei instituţii a sistemului juridic, în parte. (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
Ce figura inteligenta are! Emana desteptaciune, cultura, valori morale, imobiliare,….