Un pasionat slujitor al muzei Clio

48

Despre cine credeți că este vorba? Despre nimeni altul decât despre profesorul doctor Gheorghe Nichifor a cărui bogată activitate profesională, social-obștească și mai cu seamă de cercetare este pusă în slujba fascinantului domeniu al muzei Clio. Autor a peste cincisprezece lucrări științifice, peste 200 de articole și studii în domeniu, domnul Nichifor se profilează ca o mare personalitate culturală a Gorjului contemporan, onorat cu peste 60 de premii, diplome, ordine de merit și de trei ori premiul A.D. Xenopol. Avem, avem valori în Gorj! După valoroasa și impresionanta lucrare Maria, Regina întregitoare de Țară și Neam, Editura Măiastra, Tg.-Jiu, 2018 pentru care, de asemenea, a primit o apreciere importantă, la aceeași editură gorjeană, tot în anul 2018, a apărut Intelectualitatea Gorjului și Marea Unire, lucrare de referință, în legătură cu care autorul menționează în mod expres: “Cartea de față se dorește un omagiu memoriei celor care s-au jertfit pe Altarul Reîntregirii Naționale.” La Rădinești a fost trimisă prin dr. ing. Marius Vlaicu, având următoarea dedicație: “Domnului Profesor Marin Arcuș, distins intelectual al Gorjului, cu prețuire, această relatare științifică despre confrații săi de odinioară. 06.12.2018. Gh. Nichifor”.Domnul profesor Gheorghe Nichifor, ex-inspector școlar, director al Liceului “Ecaterina Teodoroiu”, președinte al Societății de Științe Istorice, filiala Gorj, în prezent vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj, ne-a obișnuit cu articole și lucrări științifice de mare valoare și solid documentate pentru a cunoaște în detaliu istoria eroicului nostru popor pentru că, așa cum spunea istoricul A. Oțetea, “ne-am păstrat trecutul cu sabia și documentul”. După un Cuvânt înainte semnat de Prof. univ. dr. Gh. I. Ioniță și o Notă la “Cuvânt înainte” a autorului, apar cele șase capitole, de la România Mare, ideal și realitate până la Glorie eternă eroilor gorjeni, încheindu-se cu un număr de 22 Anexe (39 file) ce completează fericit conținutul de idei și imagini prezentate în capitole și o vastă bibliografie pe trei mari secvențe: Izvoare, Lucrări generale, Lucrări, studii și articole speciale (12 file). În bucla preliminară pe care am putea-o socoti o uvertură în care se propun temele referitoare la formațiunile statale românești și evoluția acestora atingând, spre unire, trei vârfuri politice importante: 1600, când Mihai Viteazul unește pentru “o clipă” țările române în condițiile presiunilor imperiilor Otoman, Rus și Habzburgic, Unirea Moldovei cu Muntenia la 1859 și Marea Unire realizată ca rezultat al finalului Războiului cel Mare, la 1Decembrie 1918, când imperiile ce ne înconjurau s-au dezintegrat și au apărut statele naționale independente între care și România Mare de la Nistru pân’ la Tisa. Unirea cea Mare și formarea statului național unitar român a fost rezultatul efortului plin de sacrificii, al dârzeniei și eroismului întregului popor român în care un rol de seamă l-a jucat și Intelectualitatea Gorjului care, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, a militat activ prin variate forme culturale și instituționale pentru propășirea județului de pe Jiul de Sus. Epopeea luptelor sângeroase ale “Grupului Jiu” din cadrul Armatei I de sub comanda generalului Ion Culcer, cu armatele austro-maghiare și germane la care s-au adăugat o armată puternică a Puterilor Centrale, s-a desfșurat cu înaintări și retrageri pe Valea Jiului, pe înălțimi și dealuri, în localitățile din nordul Tg.-Jiului (Ex. Rasovița și Ursăței, inclusiv episodul eroic de la Podul Jiului (14 oct. 1916), când populația orașului a respins dușmanul care voia să ocupe urbea), cu pierderi însemnate umane (morți, răniți, dispăruți, prizonieri din rândul ostașilor, ofițerilor) și materiale, de ambele forțe armate aflate în război. Forțele dușmane fiind superioare militar au străpuns armatele române și la 2 noiembrie 1916 Tg.-Jiul și Gorjul au ajuns sub pretențiile și rigorile ocupantului german, iar grosul armatelor inamice a coborât pe văile Jiului, Gilortului și Amaradiei. Pământul Olteniei primea insulta cotropitorilor. “Catastrofa României începuse”. În condițiile ocupației României, capitala se mută la Iași. După armistițiul de la Focșani, noiembrie 1917, la București (Buftea), în mai 1918 s-a semnat cu guvernul filogerman Al. Marghiloman un tratat de pace cu prevederi înrobitoare pentru partea română, tratat care n-a fost ratificat de Parlamentul României și promulgat de regele Ferdinand. Urmare a acestei păci rușinoase, suveranitatea României era grav afectată, țara fiind economic și politic dependentă de Germania. Care a fost rolul intelectualității gorjene pe frontul reîntregirii nemului românesc? Atât pe frontul de pe Valea Jiului, în localitățile din nordul și sudul Tg.Jiului, cât mai ales pe frontul din Moldova, intelectualitatea gorjeană a format un însemnat contigent de cadre care a participat cu arma în mână în fruntea unităților și subunităților pe care le conduceau, obținând victorii deosebite împotriva dușmanului/inamicului, nu de puține ori cu sacrificiul suprem. Intelectualii, fiind de diferite profesii: învățători, profesori, medici, oameni politici, juriști… Lista fiind foarte lungă și cu momente de luptă nemaipomenite, prezentăm doar câteva nume. Învățătorul I.D. Isac din Poșogeni, sublocotenent, se distinge în luptele de pe Valea Jiului, iar în sectorul Mărăști 1917, în calitate de comandant al Companiei a 6-a, Regimentul 18 Gorj, s-a acoperit de glorie. Înaltul Comandament Român prin Decretul 834 Conferă Drapelului Reg. 18 Gorj Ordinul Militar “Mihai Viteazul”, clasa a III-a… În atacul de la Vârful Băii (lângă Hațeg) se prăbușește sublocotenentul Tucă Marin, înv. la Capu-Dealului; înv. Petre Popeangă din Rasovița își pierde ochiul stâng, avansat la gradul de maior și decorat cu medalia Coroana României cu panglici și spade de “Virtute Militară”. O altă figură luminoasă a vieții culturale din Oltenia, prof. Tiberiu Popescu și-a dat viața pentru înfăptuirea Marii Uniri. În semn de omagiu, Liceul “Tudor Vladimirescu”, al cărui director a fost, i-a ridicat un monument de bronz dezvelit cu mare solemnitate la 17 februarie 1937. Eroic a căzut profesorul Stelian Sterescu de la același liceu în luptele din Moldova, decedat la 3 aprilie 1917 în Spitalul Ruginoasa. Osemintele i-au fost aduse la Tg.-Jiu în iunie 1924. Sublocotenentul Nicolae Pătrășcoiu, contabil de bancă, elogiat de Nicolae Iorga în “Neamul Românesc”-un caz unic în istoria războiului pentru reîntregire. El a capturat 240 de prizonieri numai cu 10 oameni în atacul de pe Dealul Băloi și apoi a cucerit în mod strălucit înălțimile Bran și Merișor. Ca răsplată a eroismului său legendar a fost distins cu ordine și medalii: “Mihai Viteazul”, “Virtutea Militară Polonez”, “Sf. Vladimir Rus”, “Marele Cavaler al Legiunii de Onoare a Franței”. Dintre cei trei frați Andrițoiu din Câlnic, Pantelimon, dascăl și funcționar financiar în Basarabia, în jurnalul său de front “Note de pățaniile mele” în războiul 1916-1918, face referiri la contribuția gorjenilor și a intelectualilor… la reîntregirea patriei și înfăptuirea Marii Uniri.
Din rândul medicilor Gorjeni se distinge dr. Nicolae Hasnaș venit de pe meleaguri moldovene și gorjenizat pe de-a-ntregul, alături de medicii Culcer va activa ca medic salvând răniții și îngrijind bolnavii. Om de cultură și politician de mare valoare. Între oamenii politici menționăm pe Titu Frumușanu, Emil Părăianu, Gh. Tătărăscu ș.a. Magistratul Mihai Forșereanu, decorat cu Ordinul “Coroana României” în grad de cavaler, fără a neglija contribuția lui Nicu D. Miloșescu, tipograf, “sufletul luptelor de la Jiu mobilizând populația orașului pentru apărarea podului de fier”. În timpul războiului din 1916, învățătorul Victor Popescu, sublocotenent, comandant de pluton, s-a remarcat prin curaj și eroism în luptele desfășurate în localitățile din nordul Tg.-Jiului, iar după ce Gorjul a fost ocupat, a devenit comandantul unei veritabile echipe de partizani care a supus inamicul unor imense și permanente presiuni. Ocupanții germani și austro-ungari au trimis întregi batalioane de infanterie, detașamente de cavalerie și artilerie pe urmele “cetei” lui Victor Popescu. La festivitățile dedicate Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a participat un batalion din Reg. 18 Gorj comandat de locotenentul I. D. Isac, supraviețuitori al Marelui Război și I.D. Vâlcu, viitor profesor la Școala Normală din Tg.-Jiu. Imediat, după proclamarea Marii Uniri de la Alba-Iulia, guvernul Bella Kun al Ungariei, sub influență bolșevică, a refuzat să recunoască actul de la 1 Decembrie și decretează mobilizarea pentru a ataca oștirea română în scopul reanexării Transilvaniei. Trupele române conduse de generali de seamă au zdrobit armatele inamice ajungând a defila la Budapesta unde au fost primite favorabil. Episodul cu opinca și tricolorul arborate pe Parlamentul maghiar rămâne simbolic! Oricum, urmașii lui Arpad au primit o puternică și definitivă înfrângere. Un Remember dureros sine die pentru vecinii noștri din vest! În anii de după război, scăpați de ocupația germană și austro-ungară, Gorjul și gorejenii își revin treptat sub raport economic și social (agricultură, industrie, cultură, sănătate, învățământ), iar maiorul Sauer ex-Etapen Komandant la Tg.-Jiu își va scrie memoriile…! Sub raport cultural și politic, mai cu seamă, aceste acțiuni se continuă în primul deceniu interbelic; intelectualitatea Gorjului fiind în fruntea locuitorilor care au militat pentru consolidarea unității statal-naționale, pentru apărarea independenței și suveranității. Drept recunoștință pentru faptele de arme și eroismul fără seamă al gorjenilor, aproape în toate localitățile s-au ridicat monumente și alte forme de cinstire a memoriei eroilor gorjeni, culminând cu impresionantul triptic brâncușian integrat Căii Eroilor, iar la București se constituie Societatea “Mormintele Eroilor”, o consecință directă a Tratatului de Pace de la Versailles care impunea fostelor state beligerante obligații referitoare la monumentele ostașilor căzuți. Între principalele obiective ale Societății “Mormintele Eroilor” care devine Societatea “Cultul Eroilor”, se menționează: îngrijirea și întreținerea monumentelor, comemorarea eroilor prin diferite forme ( “Ziua Eroilor” care coincide cu Ziua Înălțării Domnului, plăci comemorative, troițe, publicații…) ceea ce se întâmplă perpetuu în Gorj și în țară. De menționat că după 1989 Societatea “Cultul Eroilor” a devenit Asociația Națională Cultul Eroilor “Regina Maria” cu filiale în toate județele, respectând și îndeplinind aceleași nobile obiective, sub deviza: “NEAMUL ESTE ETERN PRIN CULTUL EROILOR”. Deși cam târziu, în localitatea Rădinești, județul Gorj, prin contribuția sătenilor, între anii 1979-1981 s-a ridicat un Monument al Eroilor, inaugurat la 9 mai 1981, (v. Marin I. Arcuș, Sate de moșneni la izvoarele pârâului Plosca, Editura Centrului Județean al Creației Gorj, Tg.-Jiu, 1997, p. 78-88), reabilitat în anul Centenarului Marii Uniri prin grija Societății Cultural-Științifice «Rădinești-Gorj»-președinte prof. dr. Constantin M. Arcuș-cu contribuția membrilor societății și a oamenilor de bine pentru că Primăria Dănciulești “n-a avut bani”! Pe fețele Monumentului sunt înscriși ostașii-eroi paticipanți la Războiul pentru Independență din anul 1877, Războiul Balcanic, Primul și Al Doilea Război Mondial. De “Ziua Eroilor” din mai 2018, într-o atmosferă de înaltă simțire patriotică s-a dezvelit Monumentul reabilitat și, după un Te Deum săvârșit de preoții satului Rădinești și Obârșia, s-a desfășurat un bogat progran cultural-artistic dedicat eroilor neamului care s-a încheiat cu o însuflețitoare Horă a Unirii în care s-au prins de la copiii de grădiniță până la octogenari. Tot atunci s-a lansat cartea Tezaurul uman al Rădineștilor în vâltoarea celui de Al Doilea Război Mondial, autori Constantin, Liana și Marin Arcuș, în baza unor fișe ale eroilor puse la dispoziție de generalul nonagenar Constantin Ispas căruia, și pe această cale, îi mulțumim călduros și-i dorim multă sănătate și La Mulți Ani! Prezentă în toate momentele actului Marii Uniri, cu arma în mână, cu scrisul și verbul înflăcărat, intelectualitatea gorjeană a contribuit la realizarea și popularizarea acestui sacru eveniment al milenarei noastre istorii, în faza de pregătire, desfășurare și recunoaștere. Cartea domnului profesor Nichifor, Intelectualitatea Gorjului și Marea Unire este o capodoperă exemplar documentată, un adevărat model al genului ce transmite un mesaj patriotic de înaltă ținută intelectuală și morală celor care vor să știe istorie și încearcă să simtă sentimente fraterne cu toți eroii neamului românesc. La Mulți Ani, domnule profesor Gheorghe Nichifor și la cât mai multe opere de importanța, etica și estetica celei de față.
Marin I. Arcuș

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here