Un eveniment cultural de excepţie: „Ziua Revistei Curtea de la Argeş”

584

Sâmbătă, 6 august, la Curtea de Argeş s-a desfăşurat şi în acest an „Ziua Revistei Curtea de la Argeş”, o manifestare culturală de anvergură la care au participat numeroşi colaboratori ai revistei (mulţi dintre ei cu nume prestigioase), dar şi invitaţi de marcă din Republica Moldova (Chişinău). Ea a fost organizată de academician Gheorghe Păun – preşedinte al Asociaţiei Culturale „Curtea de Argeş” şi redactor-şef al revistei lunare de cultură „Curtea de la Argeş” – personalitate complexă a ştiinţei şi culturii româneşti, de înaltă recunoaștere internațională şi deosebit de „vizibil” în plan intern şi extern prin activitatea sa prodigioasă (matematician, informatician și om de cultură, membru al Uniunii Scriitorilor şi membru titular al Academiei Române; a publicat peste 500 de articole științifice și peste 90 de cărți, multe traduse în limbi străine).
1Evenimentul a debutat la Centrul de Cultură şi Arte „George Topîrceanu”, instituţie reprezentativă pentru cultura argeşeană, pe a cărui scenă erau poziţionate, semnificativ, busturile a doi clerici ortodocşi români şi mari patrioţi (Virgil Gheorghiu şi Dionisie Erhan) şi un tablou al Reginei Ana, soţia Regelui Mihai, a cărei slujbă de înmormântare va avea loc sâmbătă, 13 august, în Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Argeş. Oraşul, care a găzduit prima capitală a Țării Românești, este locul unde îşi dorm somnul de veci şi ceilalţi regi ai României, lângă care a fost înhumată şi Regina Ana. Unul dintre participanţi a rostit şi o rugăciune în memoria suveranei neîncoronate a ţării noastre.
Domnul Gheorghe Păun a prezentat mai întâi invitaţii, scriitori (mulţi dintre ei membri ai Uniunii Scriitorilor din România, dar şi numeroşi oameni de ştiinţă cu remarcabile vocaţii culturale), jurnalişti, profesori, artişti sosiţi din diverse judeţe ale ţării (Argeş, Braşov, Cluj, Sălaj, Mehedinţi, Vâlcea, Dolj, Gorj, Sibiu, Iaşi, Dâmboviţa) şi mai ales din Bucureşti, ca şi de peste Prut: Ioan Neculoiu, Ştefan Dumitrache, Tudor Bălănescu, Mona Vâlceanu, Ştefan Stăiculescu, Passionaria Stoicescu, Diana Corina, Crina Bocşan, Sorin Lory Buliga, Mihai Zaharescu, Paula Romanescu, Eugenia Bulat, Elis Râpeanu, 5Mihai Costin, Nicolae Dabija, Gutiera Prodan, Ninela Caranfil, Raia Rogac, Ioana Moisil, Alexandru Popovici, Firiţă Carp, Pavel Chirilă, Florian Copcea, Oana Dimitru, Gabor Dumitru, Vasile Iovu, Lina şi Theodor Codreanu, Andrei Moroşanu, Nicolae Roşu, Ion C. Ştefan, Mircea Dascaliuc, Aurel Goci, Nicolae Georgescu, Emil Horvath, Marian Nencescu, Firiţă Carp, Ion Andreiţă, Constantin Pădureanu, Elena Armenescu, Radu Pintea, Florentin Popescu, Ecaterina Mihai, Stelian Niculescu, Constanţa şi Dragoş Vaida, Ion Pătraşcu, Doina Lavric-Parghel şi mulţi alţii.
Amfitrionul evenimentului l-a invitat mai întâi pe scenă pe domnul Ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal Curtea de Argeş, care a rostit o scurtă alocuţiune şi a transmis, de asemenea, mesajul primarului oraşului, domnul Constantin Panţurescu.
A luat apoi cuvântul acad. Nicolae Dabija, binecunoscut şi ca om politic (președinte al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, prin intermediul căruia s-a depus în anul 2006, din partea Societății Civile, Cererea de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană), scriitor, istoric literar şi jurnalist, care a avut şi are mai departe un rol foarte important în lupta de renaștere națională din 7Republica Moldova. Speech-ul domniei sale s-a centrat pe ideea regăsirii identităţii naţionale a moldovenilor de peste Prut şi a revenirii Republicii Moldova la ţara-mamă. Mărturisea cu tristeţe că doar pe măsură ce ieşea din copilărie înţelegea „că nouă ne-a fost furată ţara de la România” şi că „noi basarabenii suntem o ţară de exilaţi”. Cum politicienii moldoveni nu au vrut unirea pentru că au avut mereu alte interese, românii patrioţi basarabeni (mulţi dintre ei oameni de cultură proeminenţi) au decis că „Unirea noastră depinde de noi”. Aşa a apărut mişcarea culturală „Podul de reviste”, în toamna anului 2011, prin înfrăţirea revistelor „Curtea de la Argeş” şi „Literatura şi Arta”, de la Chişinău, al cărui redactor-şef este Nicolae Dabija, iniţiativă la care au aderat multe alte reviste culturale din Basarabia şi din ţara noastră. Obiectivul este mai buna cunoaştere reciprocă, prin promovarea culturii de dincoace de Prut în Basarabia şi a celei de peste Prut în România, aşa cum s-a întâmplat chiar acum, la Ziua Revistei „Curtea de la Argeş”. În acest fel se poate vorbi deja despre o „Românie Mare a culturii”, a conchis distinsul oaspete.
Decernarea Premiilor Eminescu (diplome şi medalii) academicienilor Gh. Păun şi Nicolae Dabija, pentru faptele lor meritorii privind „promovarea şi menţinerea flăcării românismului în Moldova şi Serbia”, a prilejuit un moment emoţionant. „Vinovat” de acest fapt s-a făcut scriitorul Florian Copcea, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Uniunii Scriitorilor Danubieni.
9Reputatul medic Pavel Chirilă (un mare Om pentru care vorbesc faptele sale: Spitalul creştin „Christiana” din Bucureşti, Şcoala postliceală sanitară omonimă, editura cu acelaşi nume, Clinica de tratamente naturiste „Naturalia”, Centrul de îngrijiri paliative „Sf. Irina” şi mănăstirile de maici din Pipera şi de la Slatina Nera) a onorat cu prezenţa sa manifestarea culturală de la Curtea de Argeş, din dorinţa de a prezenta, fie şi succint, o carte ce s-ar putea dovedi de o importanţă excepţională: Cumpăna României de Călin Georgescu, apărută la Ed. Christiana (în ultimul număr al Revistei „Curtea de la Argeş” domnul Gh. Păun face şi el o scurtă prezentare a acestei cărţi-eveniment). Autorul, care este o autoritate internaţională cu un palmares impresionant (un om „care ştie ce spune”), apreciază că în jurul anului 2020 „se prefigurează cea mai serioasă şi reală criză a omenirii: criza de apă şi hrană. De acum înainte nu va mai exista creştere definită ca bunăstare adusă de producţia industrială, ci doar contracţie ”. Iar „pentru a ne adapta la noua realitate a contracţiei susţinute, se impun o nouă economie şi un nou model de civilizaţie […] Obiectivul suprem este să ducem o viaţă sănătoasă într-o societate sănătoasă; sănătatea solului, a plantelor, a animalelor şi a oamenilor trebuie tratate ca o singură, mare provocare”. După el, „nu sistemul politic este puternic, ci noi suntem slabi, dacă am acceptat să fim conduşi de incompetenţi şi trădători”. Oricum, „România este o ţară prea bogată, cu un pământ prea fertil, ca să fie păstrată fără luptă!”. Pe scurt, Călin Georgescu propune un „proiect de ţară” gândit interdisciplinar, care poate fi rezumat în trei cuvinte-cheie: hrană, apă, energie. După care prezintă concret mijloacele pentru atingerea acestui proiect.
Vlad Mischevca (Republica Moldova), unul dintre cei mai apreciați istorici contemporani, a ţinut o conferinţă interesantă (şi apreciată) privind războiul ruso-turc din perioada 1806-1812, în urma căruia Imperiul Rusiei a anexat o jumătate din teritoriul Principatului Moldovei (ţinuturile dintre Prut şi Nistru). Concluzia este că nu sunt şanse de reuşită pentru „acel popor care mizează doar pe ajutorul din afară” (deoarece „binele nu poate veni cu ajutorul răului”). Manifestarea ţinută la centrul de cultură a fost punctată de intermezzouri muzicale (Vasile Iovu cântând cu mare virtuozitate la nai şi Doina Lavric-Parghel prezentându-ne o vibrantă muzică tradiţională românească însoţindu-se de cobză, ambii slujind folclorului autentic), poetice (Paula Romanescu, poetă de limba română şi franceză de o aleasă sensibilitate, şi Passionaria Stoicescu, numită şi Zâna Poveştilor, autoarea atâtor poezii şi poveşti care continuă să încânte copilăria prichindeilor) sau epigramistice (Elis Râpeanu, singurul doctor în epigramistică al României). Participanţilor li s-a oferit apoi prilejul de a admira o expoziţie de artă a doamnei Gutiera Prodan din Chişinău (cunoscută mai ales în lumea ziaristicei din Republica Moldova, ea lucrând la Compania „Teleradio-Moldova”), numită „Taina dorului”. Tehnica picturilor de pe simeze este majoritar în ulei pe pânză, mai puţin în acrilic pe pânză, iar uneori s-a folosit o tehnică mixtă. 1Gutiera are arta „în sânge”; indiferent cum se exprimă (prin emisiunile sale de televiziune, fotografii, dans, pictură etc.) o face cu graţie şi întreaga sa fire sociabilă, romantică şi plină de viaţă este proiectată pe pânzele sale pline de flori şi de culoare. La vernisaj au vorbit acad. Gheorghe Păun, acad. Nicolae Dabija (care crede că nu „Gutiera a dat peste pictură, mai bine zis, pictura a dat peste ea”) şi domnul Gheorghe Cărbunescu. Gutiera Prodan a ţinut să spună că din propria sa experienţă a constatat că „în viaţă totul e ca un bumerang: ce doreşti celor din jur ţi se întoarce negreşit”, iar „unirea visată cu România se va face atunci când basarabenii îşi vor dori mai mult acest lucru”.
În după-amiaza aceleiaşi zile, în Sala Mare a Primăriei municipiului Curtea de Argeş, a avut loc prezentarea unor apariţii editoriale recente (cărţi şi reviste) semnate de scriitorii participanţi la manifestare, având ca moderator pe acad. Gheorghe Păun. În jurul unei mese rotunde („Cina cea de Taină”, glumea cineva), timp de câteva ore s-a vorbit pe scurt despre mai bine de 40 de volume, de către următorii autori: Gheorghe Păun, Ioana Moisil, Marian Nencescu, Passionaria Stoicescu, Nicolae Georgescu, Ion Pătraşcu, Florin Horvath, Ioan Crăciun, Ion C. Ştefan, Eugenia Bulat, Constantin Pădureanu, Elena Armenescu, Paula Romanescu, Sidonia Teodorescu, Mihai Costin, Firiţă Carp, Liviu Cioacă, Theodor Codreanu, Victoria Milescu, Crina Bocşan ş.a. Sorin Lory Buliga, de la Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, a prezentat două din cărţile sale asupra operei creatorului sculpturii moderne (din care una reprezintă teza sa de doctorat) şi ultimele numere ale revistelor centrului unde activează („Brâncuşi” şi „Confesiuni”, ultima avându-l redactor-şef pe cunoscutul critic literar Gheorghe Grigurcu).
Uneori au intervenit şi istorici şi critici literari de marcă (Florentin Popescu, fondator şi redactor-şef al revistei „Bucureştiul Literar şi Artistic”, şi Aureliu Goci cu analizele sale fine şi originale), făcând comentarii asupra unor lucrări şi uneori subliniind calităţile sau, dimpotrivă, lipsurile acestora.
În sală a fost prezentă şi s-a evidenţiat „Caravana culturii” din judeţul Vâlcea, aflată în turneu prin mai multe localităţi din ţară. Aceasta a fost prima lor întâlnire, iar a doua trebuia să se desfăşoare în ziua următoare, la Drobeta-Turnu Severin.
A doua zi de dimineaţă participanţii au vizitat Mănăstirea „Corbii de Piatră” din satul Jgheaburi (comuna Corbi), un schit rupestru unic în România, săpat într-un masiv de gresie, a cărei primă atestare documentară este 23 iunie 1512. Sub aspect arhitectural se consideră că biserica se înrudeşte tipologic cu grupul de biserici rupestre din regiunea Capadocia (arhitectura acesteia derivă din bisericile-sală, cu două altare, dedicate hramului dublu – caracteristică bizantină a secolului al X-lea). După-amiază s-a vizitat Biserica Domnească „Sfântul Nicolae” din Curtea de Argeş, ctitoria lui Basarab I, finalizată în anul 1352, în cadrul reședinței voievodale din secolul al XIII-lea.
Manifestarea culturală „Ziua Revistei Curtea de la Argeş” se înscrie ca un succes major în seria evenimentelor culturale de talie naţională şi este de dorit ca el să fie continuat şi amplificat, prin capacitatea sa deja dovedită de a fi un nucleu în jurul căruia se strâng valori intelectuale creative. Mai mult de atât, un astfel de „centru de cristalizare” (singur sau în coroborare cu altele asemenea lui), s-ar putea dovedi un punct de pornire spre o renaştere a spiritului românesc autentic, adesea inhibat de „teroarea istoriei” la care am fost supuşi în lunga noastră istorie zbuciumată.
Sorin Lory Buliga

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here