În cursul anului 2015 se aniversează 140 de ani de la înfiinţarea primului teatru din Târgu-Jiu, fondat din iniţiativa avocatului Francisc Milescu, stabilit la Târgu-Jiu în anul 1869. Scena acestuia avea să găzduiască reprezentaţii teatrale ale unor trupe locale, precum şi pe cele ale unor trupe aflate în turneu. Totodată, în sala teatrului avea să se producă prima proiecţie cinematografică din Târgu-Jiu.
Teatrul fondat de către Frantz (Francisc) Milescu a fost primul teatru ce a fiinţat în oraşul Târgu-Jiu, clădirea acestuia fiind amenajată după stabilirea avocatului Frantz Milescu în oraşul gorjean.
Francisc Milescu, fondatorul primului teatru din oraşul Târgu-Jiu, s-a stabilit aici în anul 1869, ca urmare a faptului că fusese numit preşedinte al Tribunalului Judeţean Gorj.
Conform profesorului Stelian Sterescu, „acest boier Frantz Milescu era originar din Turnu-Severin, făcuse studii la Viena şi călătorise mult prin Franţa şi Italia“. Omagiind calităţile de colecţionar ale lui Frantz Milescu, profesorul Stelian Sterescu considera că acesta, „apreciind spectacolele strălucitoare ale marilor scene din apus, înţelesese desigur, foloasele educative ale teatrului pentru oameni şi societate“.
În chiar anul sosirii sale în oraşul Târgu-Jiu, Frantz Milescu avea să se căsătorească „cu sora prietenului său Vasile Lascăr“, Eliza. Vasile Lascăr, devenit cumnat al lui Frantz Milescu, avea să conducă destinele oraşului Târgu-Jiu în perioada 1879 – 1883 , înainte de a deveni ministru de Interne al României în anii 1896 – 1897 , respectiv 1902 – 1904.
Frantz Milescu va construi, „alături de casa cu etaj, din strada <<Unirii>>, şi o sală de teatru“, data exactă a construcţiei acesteia fiind controversată.
Avocatul Frantz Milescu avea să ocupe atât funcţia de consilier local, cât şi funcţia de primar al oraşului Târgu-Jiu, aceasta din urmă, în preajma declanşării războiului de independenţă al României.
Într-o adresă a primăriei oraşului Târgu-Jiu către epitropii bisericii cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Târgu-Jiu, document datat 7 octombrie 1875, se precizează faptul că, urmare a unei reprezentaţii teatrale date în oraş, se strânsese suma de 331 de lei şi 50 de bani, aceasta urmând a fi utilizată la reconstrucţia acelei biserici.
Ulterior, într-o jalbă a locuitorilor mahalalei Albastre a oraşului Târgu-Jiu datată 15 iunie 1880, se menţiona „o şosea proiectată în anul 1875 a se face de la teatrul dlui Milescu pe la Biserica Sf. Troiţă“.
De asemenea, un document datat 23 iulie 1880 aminteşte de un incendiu ce a produs pagube clădirii teatrului Milescu, incendiu produs în timpul serbării organizate de elevi la finele anului şcolar.
În consecinţă, se poate aprecia, pe baza documentelor păstrate în fondurile arhivistice ale Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Gorj din Târgu-Jiu, că sala de spectacole a teatrului Milescu din Târgu-Jiu a fost construită de către Frantz (Francisc) Milescu în cursul anului 1875.
În ciuda acestui fapt, cercetătorii Octavian Ungureanu şi Ion Sanda apreciază, într-o lucrare dedicată istoriei teatrului târgujian, în mod eronat, că imobilul teatrului Milescu din Târgu-Jiu ar fi fost construită în anii 1888 – 1889.
Sala teatrului Milescu din Târgu-Jiu s-a aflat în proprietatea familiei Milescu până la data de 21 iunie 1918, dată la care Eliza Fr. Milescu o lasă prin testament nepoatei sale Margareta E. Rădulescu, domiciliată în Bucureşti.
Din dorinţa de a asigura evacuarea în siguranţă a spectatorilor în cazul unui incendiu, Frantz Milescu solicita primăriei oraşului Târgu-Jiu permisiunea ca, pe lângă cele două ieşiri din clădirea teatrului spre curtea interioară a imobilului, să-i fie permisă amenajarea celei de-a treia ieşiri. Ca urmare, clădirea teatrului a fost reamenajată în cursul anului 1896, prilej cu care a fost realizată această nouă ieşire ce era orientată spre strada Gării. Ulterior, aceasta va deveni intrarea principală a teatrului.
Conform profesorului Stelian Sterescu, „după moartea lui Milescu şi apoi a soţiei sale, teatrul a fost mereu închiriat de diferiţi agenţi teatrali, fiind întreţinut de primăria oraşului“.
În anul 1906 în sala teatrului Milescu din Târgu-Jiu a fost introdus iluminatul electric, astfel că, în cursul anului următor aici se realizau proiecţii cinematografice.
În perioada 25-27 februarie 1907 pe scena teatrului Milescu din Târgu-Jiu a susţinut spectacole trupa teatrală a domnului Petre Liciu.
În acelaşi an, Aristitza Romanescu, fiica târgujiencei Paulina Stavrescu, căsătorită Demetriad, se va afla pe scena teatrului Milescu din oraşul Târgu-Jiu.
Teatrul Milescu din Târgu-Jiu nu a dispus de o trupă proprie de teatru, precum cele din Bucureşti, Iaşi, Craiova, ci de o sală de spectacole pusă temporar la dispoziţia unor companii teatrale locale sau venite în turneu în oraş.
După o perioadă de 10 ani în care teatrul Milescu din Târgu-Jiu s-a aflat în proprietatea doamnei Margareta E. Rădulescu, la 20 iunie 1928, aceasta a vândut-o primăriei oraşului Târgu-Jiu în schimbul sumei de 2 milioane de lei.
Preluată de Primăria oraşului Târgu-Jiu, sala de spectacole a teatrului Milescu avea să fie consolidată şi reamenajată, cortina şi decorurile teatrului fiind pictate de către pictorul Iosif Keber . În aceste condiţii, teatrul Milescu a găzduit numeroase spectacole în următorii 12 ani, anterior cutremurului din noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940, cutremur ce a afectat grav sala de spectacole a teatrului Milescu, instituţie care îşi înceta, astfel, existenţa.
Pătraşcu Daniela-Liliana
