Trebuie să amintim că Sf. Ev. Luca, medicul, istoricul şi pictorul, prin erudiţia sa, dar mai ales pentru relatările sale unice despre Maica Domnului, chiar îngrijind-o ca medic pe Maica Domnului, a aflat de la ea întâmplări din copilăria şi adolescenţa lui Iisus, pe care le-a scris mai târziu în Evanghelie. Tot el a pictat primele icoane ale Preacuratei Fecioare cu Pruncul, pe care ea le-a binecuvântat şi care au rămas în Biserica noastră creştină. Iată, Sfântul Evanghelist Luca este cel care relatează momentul Bunei Vestiri; vizita Preasfintei Fecioare Maria la Sfânta Elisabeta, mama Inaintemergătorului; ducerea lui Iisus la templu, atât la 40 de zile, cât şi la vrâsta de 12 ani, când L-au «pierdut» părinţii, găsindu-L în templu. Desigur, episodul întâlnirii dintre Preasfânta Fecioară Maria şi Sfânta Elisabeta, cu cele două Sfinte Femei, plimbându-se noaptea la lumina lunii, vorbind în psalmi şi-n imne duhovniceşti este revelatoare! Mântuitorul Iisus Hristos şi Sfântul Ioan Botezătorul radiau din fiinţa lor lumină, astfel încât cele două mame erau şi ele pline de lumină, căci şi Sfinţii Părinţi în unele texte o numesc pe Maica Domnului floarea fără umbră. Buna Vestire este singurul moment din viaţa Maicii Domnului, care vorbeşte de la sine: „Aşadar îngerul lui Dumnezeu se arată copilei din Nazaretul Galileii, într-o rază de lumină şi rosteşte o salutare care pe ea o tulbură. Este salutarea unui trimis al lui Dumnezeu adresată unei fiinţe umile, însă, în cuvinte neobişnuit de mişcătoare”, mai ales că salutul îngerului, al arhanghelului Gavriil, îl ştim din Sfânta Evanghelie: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1, 28), Poate că unii se întreabă: cum este cu putinţă ca o tânără fecioară să zămislească şi să nască Fiu şi totuşi să rămână Fecioară?…Dar, Îngerul îi dă un răspuns, şi pe acesta vă rog să-l reţineţi, pentru că spune totul: «Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri!» (Luca 1, 35)”. Redăm aceste cuvinte, care au o mare putere de captare şi conduc direct în miezul temei tratate, iar, întregul moment al Bunei Vestiri se reazemă pe un singur cuvânt, pe ultimul al rostirii îngerului! Am zice că Sfântul Arhanghel Gavriil doreşte să întărească mult 
credinţa Fecioarei Maria în puterea lui Dumnezeu, arătând minunea zămislirii Sfintei Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul, ca şi posibilitatea minunii zămislirii Preacuratei Fecioare prin puterea lui Dumnezeu, prin adumbrirea Duhului Sfânt. Poate că uneori ne descumpăneşte dorinţa, apetitul lumii moderne de a cunoaşte totul, de a rosti totul, de a devora tainele, dar, acest lucru conduce la dezumanizare, la pierderea fiorului sacru al credinţei, la desacralizare. Bunavestire ne îndeamnă la mirare în faţa tainelor lui Dumnezeu, în faţa tainei vieţii, a tainelor naturii. Mirarea, uimirea, minunarea, tăcerea, cuviinţa, teama sfântă faţă de Dumnezeu sunt bogăţia duhovnicească a sufletului omenesc! Momentul Bunei Vestiri este momentul şi punctul de întâlnire al umanităţii cu divinitatea, pentru că, doar omul se poate întâlni cu Dumnezeu, poate dialoga cu El în mod raţional, îl poate iubi, pe când celelelate fiinţe create se supun legilor cauzale. Momentul Bunei Vestiri este punctul de plecare, începutul noii creaţii, «cheia» naşterii întru credinţă! Taina Bunei Vestiri este naşterea din nou a lumii, plinirea rânduielii dumnezeieşti. Cel care S-a născut din Tată fără de mamă, acum Se naşte din mamă fără de tată!
El face din umila fiinţă a Fecioarei Maria cea mai fericită femeie de pe pământ, chiar dacă, poate a fost şi este cea mai neînţeleasă fiinţă de pe pământ până astăzi! De aceea Preacurata Maică a Domnului, care a suferit la piciorul Crucii, este cea care la Răstignirea fiului ei a auzit loviturile de ciocan care străpungeau cu piroane mâinile Lui, străpungându-i inima, deci, este fiinţa cea mai aproape de oameni după Dumnezeu, cea care cunoaşte cel mai bine ceea ce înseamnă suferinţa omenească şi se apleacă mereu cu iubire şi cu milă asupra ei!
Preot Antonie FĂINIŞI, Parohia Strâmba-Jiu, Turceni
