Fostul director al Școlii Gimnaziale Țânțăreni a fost lăsat fără cele două case, construite în timpul vieții de părinții săi, în urma unui demers în instanță al fostei sale soții. Femeia este acuzată de fostul soț că ar fi influențat două bătrâne din sat, ambele cu vârsta de peste 80 de ani, să declare mincinos, în fața instanței, că locuințele ar fi fost ridicate și prin efortul personal al fostei partenere de viață, a părintelui acesteia și chiar a unuia dintre copiii minori. Asta, deși prima casă a fost ridicată în 1967, iar cei doi s-au căsătorit zece ani mai târziu. Profesorul încearcă acum să obțină câștig de cauză în fața procurorilor pentru a desființa mărturiile mincinoase care, spune acesta, ar fi bătut cuiele decisive în dosarul civil prin care lui i s-a desființat certificatul de moștenitor. Asta, cu atât mai mult cu cât, martorele își retractează declarațiile făcute în instanță, în fața procurorului de caz. În cercetarea penală deficitară este implicat și un polițist din Țânțăreni căruia i s-a cerut recuzarea pe timpul dosarului, pe motiv că nu ar fi fost obiectiv în anchetarea cauzei. Fosta soție neagă acuzațiile care i se aduc.
Constantin Doroi, în prezent de 62 de ani, din Țânțăreni, a fost căsătorit timp de aproape 30 de ani cu Cornelia Doroi din Vaslui. Cei doi s-au mutat împreună în 1977 în locuința părinților gorjeanului, casă construită de Ion și Petria Doroi în anul 1967. În urma mariajului, care s-a destrămat printr-un divorț în 2009 au rezultat doi băieți, la momentul separării unul având 26 de ani și altul 24 de ani. Soții la divorț nu își împart și bunurile, deși soția rămâne în locuința socrilor săi în care ambii au adus îmbunătățiri. Constantin Doroi s-a mutat în locuința mamei sale, Petria Doroi, construită în anul 1998, tot pe raza comunei Țânțăreni. La momentul divorțului, Doroi era directorul Școlii Gimnaziale Țânțăreni.
În 2016, Constantin Doroi obține certificatul de moștenitor nr.49 la un birou notarial din Târgu-Cărbunești, în urma decesului părinților săi, acesta fiind singurul copil. Prin acest act, fiul moștenește casa în care a domiciliat alături de soție și copii, dar și locuința mamei sale, Constantinescu Petria, între timp recăsătorită. Deși fostul soț susține că acest act nu a schimbat cu nimic relația distantă cu fosta soție, aceasta rămânând în imobilul aflat pe numele socrilor, dar, deținut acum de Constantin Doroi, femeia ia decizia să devină ea proprietarul casei, contestând în instanță certificatul obținut recent de fostul ei soț. Constantin Doroi se trezește, practic, în 2016 chemat în instanță de fosta soție, la Judecătoria Târgu-Cărbunești, pentru a-și apăra certificatul de moștenitor, și, de fapt, proprietatea asupra celor două case.
În instanță, fosta soție vine în fața judecătorului cu două octogenare din Țânțăreni, pe post de martori, femei care susțin că locuința în care a rămas fosta soție ar fi fost construită de tatăl acesteia, aflat în Moldova, și de unul dintre copii, la momentul respectiv minor.
Mărturii date și retractate
Mai exact, Elena Cardel spune în declarația sa de martor că locuința ,,din 2000 are mai multe camere, însă nu știu câte, a fost construită de părți și de fiul acestora, Marian, și nu de Petria.(..) Tatăl reclamantei a venit din Moldova și a ajutat la construcția tuturor caselor. (..)
Meseriașii au fost plătiți de reclamanta Cornelia, aceasta fiind cea care a cumpărat materialele de construcții. Pentru casa din 2000, materialele au fost cumpărate de băiatul părților, iar prelungirea de 2-3 camere a fost edificată doar de acesta”. Cealaltă femeie, Angelica Tălău, vine cu o mărturie la fel de genul: ,,Am văzut-o pe reclamantă când muncea pentru realizarea construcțiilor, când prepara varul”.
Aceste mărturii au fost retrase câteva luni mai târziu când Constantin le face acestora plângeri penale pentru mărturie mincinoasă. În acest context, în fața anchetatorului, ambele vârstnice spun că au auzit de aceste aspecte pe care în fața judecătorului le-au susținut drept experiențe personale. Din păcate, în ciuda declarațiilor schimbate ale martorilor, procurorul de caz decide că dosarul trebuie clasat, lucru care se întâmplă în 2018. Constantin Doroi contestă la instanța de judecată clasarea, iar instanța decide ca dosarul să revină la procurorul de caz. După reaudierea martorelor, procurorul stabilește, pentru a doua oară, clasarea dosarului, fapt care se întâmplă în 2019, deși declarațiile martorelor sunt la fel de ambigue. Ambele spun că fiul, care la momentul construirii ultimei case avea 15 ani, ar fi participat efectiv la cumpărarea materialelor de construcții pentru ultima locuință. Una spune chiar că tatăl fostei soții a lui Constantin Doroi ar fi participat la construcția ambelor case, asta deși prima este construită când fiul proprietarilor avea 9 ani, el căsătorindu-se în 1977.
Așteaptă a treia revenire a dosarului la PTC
,,Am primit a doua ordonanță de clasare pe mărturia mincinoasă pe 18 februarie 2019, dar și pe aceasta o voi contesta la instanță, deoarece nu este posibil ca de două ori același procuror și același anchetator să nu vadă inadvertențele din mărturiile celor două femei. Sper să reîntorc pentru a treia oară dosarul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Cărbunești pentru ca aceste martore să fie trimise în judecată pentru mărturie mincinoasă”, a spus Constantin Doroi.
Acesta speră că, în baza unei sentințe pozitive, care să releve mărturia mincinoasă a celor două, să poată redeschide dosarul civil prin care acestuia i se desființează certificatul de moștenitor.
Fostul director de școală, deși spune că este cu dreptatea în mână, a pierdut pe rând procesul civil deschis de fosta soție atât la la Judecătoria Târgu-Cărbunești, cât și la Tribunalul Gorj și la Curtea de Apel Craiova. ,,Este dureros că în baza mărturiei ambigue a două bătrâne din Țânțăreni adevărul este estompat, iar două locuințe făcute de părinții mei, în prezent decedați, au ajuns să nu aibă un proprietar. Fosta soție locuiește într-o casă pe care nu ea a construit-o, nici fiul nostru, și nici fostul meu socru din Moldova, cum reiese din declarațiile celor două martore. Casele au fost ridicate de părinții mei, eu și fosta soție aducând îmbunătățiri doar la una dintre ele. Este dureros că eu din 2009 am plătit taxe și impozite pentru ambele imobile, doar în ultimul timp renunțând să mai achit pentru casa unde locuiește fosta mea soție, deși tot eu apar la ROL. Sunt obligat să îi achit și ei taxele și impozitele, deoarece ambele sunt pe numele meu la primărie. Mai mult, conform divorțului îi mai plătesc lunar și 400 de lei ca un fel de ajutor financiar”, a menționat profesorul de educație tehnologică.
Urmează partajul
În ceea ce o privește pe Cornelia Doroi, aceasta susține următoarele: ,,Eu am venit în 1977 în Oltenia. Am construit prelungirea casei bătrânești eu, personal. Am făcut mâncare la oameni, am cumpărat cărămida de la Țânțăreni. Și copilul meu cel mare a lucrat la casă, era student atunci. În 2008, când a avut nunta, băiatul meu a adus îmbunătățiri majore locuinței.
Declarațiile de martori au fost corecte. La cealaltă locuință este contribuția majoră a băiatului meu, deși fostul meu soț spune că nu este adevărat. Soțul nu spun că nu are vreo contribuție, a lucrat și el la casa veche, dar și eu, că am făcut împrumuturi pentru asta. Eu am avut o contribuție majoră. La cea de-a două casă, de fapt la anexă, proprietar este fiul meu. Pe 28 martie începe partajul cu fostul meu soț la Curtea de Apel”. Femeia, fostă învățătoare, susține că nu va renunța la proprietăți și va continua litigiul cu fostul soț.
ANAMARIA STOICA
