Doamna Sorana Georgescu – Gorjan este născută chiar în data de 01 Martie, ziua Mărţişorului. Anul nu-l spunem. Curioşii îl pot găsi pe internet, acolo unde vor găsi şi toată activitatea sa profesională, toate cărţile publicate, majoritatea dedicate studiului vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi. De aceea am asociat ziua Mărţişorului cu Brâncuşiologia, ca să constatăm cum, stelar, se leagă un simbol ancestral cu o pasiune de-o viaţă.
Da, există şi o astfel de ştiinţă, a brâncuşiologiei, aşa cum există ştiinţa eminescologiei.
Brâncuşiolgia este o disciplină ştiinţifică rezervată acelor cercetători care şi-au dedicat şi-şi dedică, în continuare, activitatea lor de studiere a vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi. În lume sunt ceva cercetători, dar la noi în România au rămas, din păcate, din ce în ce mai puţini care sunt activi şi publică cu regularitate cărţi şi studii legate de brâncuşiologie: Sorana Georgescu-Gorjan, Ion Mocioi, Zenovie Cârlugea, Constantin Zărnescu, Matei Stârcea-Crăciun, Alexandru Buican(dar trăieşte în U.S.A.), Florea Firan, Paul Rezeanu, Preafericitul Daniel, Sorin Buliga, Mihai Sporiş, Petre Cichirdan, Grigore Zmeu, Aurel Goci, Dumitru Dănău, Nicolae Dragoş, Lucian Gruia, Ovidiu Rizopol şi, nu în ultimul rând, Vasile Vasiescu.
Dintre cercetătorii care s-au ocupat şi se ocupă cu destoinicie de Steaua Polară a sculpturii mondiale, de bună seamă se aşează pe bolta cerească a acestei ştiinţe, brâncuşiologia, şi doamna Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, cel care a pus în practică gândirea artistică a lui Constantin Brâncuşi la realizarea celei de-a Opta Minune a Lumii, COLOANA INFINITĂ. Aşa cum spuneam d-na Sorana Georgescu-Gorjan împlineşte în ziua de 1 martie, ziua când Primăvara ne bate la uşă cu un buchet de ghiocei, un frumos şi meritat număr de ani.
E bine ca, la ceas aniversar, să-i amintim, totuşi, succint activitatea ştiinţifică. Pregătirea sa universitară i-a asigurat o muncă sisifică în activitatea de cercetare la Editura Academiei Române, ca redactor principal. Limbile străine cunoscute au ajutat-o în cercetare ca o busolă îndreptată către Polul Succes. A redactat peste 40 de publicaţii periodice, printre care „Revista Română de Istorie a Artei”, plus peste 60 de cărţi între care „Dicţionarul englez-român”, precum şi cartea „Brâncuşi în România”, a lui Barbu Brezianu.
Începând cu anul 1991 a publicat peste 70 de studii şi articole dedicate ştiinţei brâncuşiologiei. Printre cărţile publicate se remarcă „Istoria COLOANEI INFINITE” şi „Urcând Coloana infinită”.
A publicat o ediţie ştiinţifică despre aforismele sculptorului, cu titlul „Aşa grăit-a Brâncuşi”. Ediţie trilingvă, română, engleză şi franceză. La ceas aniversar, noi gorjenii şi alţi trăitori de prin România, mai puţin sau mai mult damblagii (cu sensul de pasionaţi) de Brâncuşi, vă dorim „La mulţi ani sănătoşi”! şi să urcaţi cât mai sus pe Coloana Infinită a nemuririi în opera dedicată Stelei Polare a sculpturii Mondiale.
Ştefan I. Stăiculescu
