Sfântă Liturghie Arhierească la Mănăstirea «Sfânta Treime» de la Strâmba-Jiu, Oraşul Turceni, judeţul Gorj – ,,Te compari cu alţii mai neputincioşi decât tine, fără să gândeşti că termenul de comparaţie, nu este între cei slabi şi neputincioşi, ci, între cei drepţi şi sfinţi”!

479

În ziua de 25 august 2019, în Duminica a 10-a după Rusalii, Mănăstirea «Sfânta Treime» din localitatea Strâmba-Jiu, Oraşul Turceni, judeţul Gorj, a îmbrăcat haine de sărbătoare, când Înaltpreasfinţitul Părinte acad. dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a oficiat Sfânta Liturghie, ajutat de un ales sobor de preoţi din Protoieria Târgu-Jiu sud, de călugări şi diaconi, printre care s-au numărat: Preacucernicul Părinte Protopop, Pr. Ionel Câmpeanu, Protopopiatul Târgu-Jiu Sud, Preacuviosul Părinte Irineu, preotul de altar al mănăstirii, Preacucernicul Părinte Pr. Antonie Făinişi, Parohia Strâmba-Jiu, Preacucernicul Părinte Pr. Petre Buşe, Parohia Turceni, Preacucernicul Părinte Pr. Valentin Neblea, Parohia Valea cu Apă şi alţii. Au mai participat la sfânta slujbă: Maica Stareţă a Mănăstirii «Sfânta Treime», Preacuvioasa Marina Gligor Stavrofora, împreună cu soborul obştii monahale, surori şi maici ostenitoare, precum şi Preacuvioasa Maică Stareţă a Mănăstirii «Dealu Mare», Pahomia Pascu Stavrofora. În cadrul liturghisirii sfintei slujbe euharistice, ipodiaconul Alexandru Mădălin Coadă a fost hirotonit diacon pe seama Parohiei Cetate, judeţul Dolj.

,,Omul care ascultă de cel rău, se întunecă la minte şi se face sălaş diavolului”!
După ce a mulţumit soborului de preoţi, călugări şi diaconi pentru împreuna slujire, Mitropolitul Olteniei a apreciat strădania maicii stareţe Marina Gligor, pentru buna organizare a mănăstirii şi le-a mulţumit credincioşilor participanţi, din păcate, în număr destul de mic la slujba Sfintei Liturghii din Paraclisul cu Hramul «Acoperământul Maicii Domnului» al Mănăstirii «Sfânta Treime», pentru ca în cuvântul de aleasă învăţătură duhovnicească, ÎPS Părinte Irineu a început prin a tâlcui conţinutul Pericopei Evanghelice a vindecării copilului lunatic, făcând trimitere la păcatul adamic şi la izgonirea lui Adam din Rai, datorită păcatului neascultării de Cuvântul Lui Dumnezeu, deoarece: ,,Câtă vreme a stat de vorbă cu Dumnezeu, Adam s-a arătat ca un stăpân al creaţiei, dar, stând de vorbă cu satan, s-a arătat rob al pântecelui şi al gândului că nu poate să fie învins de cel rău, iar acest exces de mândrie l-a prăbuşit din Rai! De atunci, satana l-a şi stăpânit pe om, pentru că atunci când avem în minte un lucru, acela stăpâneşte mintea şi comportamentul nostru. Mai departe, gândul se transformă în faptă, iar fapta devine o a doua natură a omului. Aşa se face că omul care ascultă de cel rău, se întunecă la minte şi se face sălaş diavolului! Păcătosul stă de vorbă cu diavolul şi ascultă de sfaturile lui. Deşi omul are de la Dumnezeu minte şi înţelepciune, prin ispitirea diavolului se face de ocară şi de ruşine înaintea comunităţii, fiind stăpânit de patimile de ocară! Sf. Ap Pavel spune că datorită mândriei omului se întâmplă acest lucru, că aceia care au căzut pradă mândriei, care sunt stăpâniţi de către demonul desfrânării, ajung «talpa iadului», dacă nu se pocăiesc! Bolnavul din Evanghelia de astăzi este fără nici o putere înaintea vrăjmaşului, a celui rău, iar omul dominat de cel rău, nu mai poate să gândească, nu se mai poate ridica, fiind copleşit de cel rău, pentru că ne spune Sf. Ap Pavel că un asemenea om, nu mai face binele pe care îl voieşte, ci, răul pe care nu îl voieşte, pe acela îl săvârşeşte! Ne întrebăm, atunci, cum de a intrat vrăjmaşul într-un asemenea copil, că n-a făcut atâtea păcate? Ei, bine, noi moştenim păcatele părinţilor noştri! Ducem povara aceasta, iar dacă părinţii au păcătuit, se transmite şi copiilor! Cel mai greu lucru pentru un părinte, nu este ca să sufere el, ci, să sufere copilul său, pentru că suferinţa este însutită, atunci când vezi pe copilul tău că este chinuit în faţa ta şi chiar dus până în pragul morţii”, a subliniat cu elocvenţă ÎPS Părinte Irineu!

,,Oamenii ticăloşi au mintea ticăloasă, iar în mintea unui ticălos şi ideile bune «se strâmbă»”!
În demersul dezvoltării conţinutului Pericopei Evanghelice, Mitropolitul Olteniei a enunţat cu o accentuată încărcătură moralizatoare o veritabilă «lecţie» despre păcatul mândriei şi despre modestie şi smerenie, spunând următoarele: ,,Oamenii ticăloşi au mintea ticăloasă, iar în mintea unui ticălos şi ideile bune «se strâmbă», lucru pe care îl subliniază Domnul Iisus Hristos! Mântuitorul ştia că datorită păcatului, copilul ajunsese să sufere, iar pentru aceasta suferea întreaga creaţie! Mântuitorul nu L-a rugat pe Tatăl Ceresc să vindece bolnavul, ci, l-a vindecat El Însuşi, Cel Care este de-o Fiinţă cu Tatăl, iar Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, Preasfânta Treime, ne arată că Domnul este stăpânul cerului şi al pământului, pentru că I S-a dat această putere în cer şi pe pământ, încât să se închine Lui şi cei de jos şi cei de sub pământ, ca toţi să-L mărturisească Stăpân al cerului şi al pământului! Dumnezeu n-a constrâns pe nimeni, niciodată, ci, le-a dat oamenilor libertatea şi posibilitatea aceasta de mişcare! Împotriva celui mândru, Dumnezeu stă ca un zid de apărare! Dacă te gândeşti bine, cu ce te mândreşti creatură, slabă şi neputincioasă? Cu ce te mândreşti, omule, când tu le ai pe toate de la Dumnezeu? Cu ce te mândreşti, omule, că n-ai mic de la tine? Ai venit pe lume plângând, te-ai ridicat şi ai crescut în această slăbiciune şi sărăcie omenească şi pleci din lumea aceasta cu mâinile pe piept, ca apoi să putrezeşti şi să te strici în mormânt! Atunci, cu ce te mândreşti? Sfinţii care au gândit la neputinţa lor, au spus: «eu sunt pământ şi cenuşă!», iar, dacă aceştia au spus aşa, tu, cu ce te mândreşti, omule? Cel rău ne face să ne căutăm comparaţie la cei mai slabi decât noi! Te compari cu alţii mai neputincioşi decât tine, fără să gândeşti că termenul de comparaţie, nu este între cei slabi şi neputincioşi, ci, între cei drepţi şi sfinţi, iar, faţă de aceştia eşti foarte departe, pentru că n-ai agonisit decât păcate, întinăciune şi batjocură din partea diavolului! La porunca Domnului, vedem că demonul pleacă din copilul vindecat, căci, Domnul când grăieşte, toate se alcătuiesc, tot pământul se cutremură! Cuvântul Domnului alungă pe cel rău, pentru că Dumnezeu a scos pe cel rău din creaţia sa, iar apoi l-a zidit din nou! Cel care nu este botezat, este apăsat şi stăpânit de cel rău! Prin Botez, omul primeşte puterea dumnezeiască de a lupta împotriva celui rău! Tânărul din Evanghelie este refăcut şi rezidit, prin alungarea întunericului şi a morţii! Sfinţii Apostoli nu erau desăvârşiţi în credinţa în Dumnezeu, mai aveau de adăugat la virtuţile lor, acea sfinţenie pe care Dumnezeu le-a dăruit-o după Înălţarea Sa la ceruri, când a trimis Duhul Sfânt peste ei! Domnul, le mai arată Sfinţilor Apostoli că acest soi de diavoli nu ies decât prin post şi rugăciune, deci, ca să luptăm împotriva diavolului, Dumnezeu ne-a dat postul şi rugăciunea! Chiar Adam, cel izgonit din Rai, a uitat de post şi de rugăciune, a fost ispitit cu întreruperea rugăciunii către Dumnezeu. Când stai de vorbă cu cel rău, de fapt, te lupţi cu gândurile proprii, pentru că satana îţi aduce alt gând mai mare care te frământă, iar, dacă mai eşti şi pizmaş cu fratele tău, atunci, cel rău ajunge şi te biruie! Adam a pierdut legătura cu Dumnezeu pentru că a uitat să se mai roage, iar, dacă nu mai insişti în rugăciune, pierzi şi postul, pierzi înfrânarea, pierzi cumpătarea”, a menţionat Chiriarhul Eparhiei noastre, pentru a scoate în evidenţă micimea sufletească a omului care păcătuieşte şi care se dovedeşte apăsat de îmbolnăvirea sufletului său, omul autosuficient care se mândreşte cu ceea ce i s-a dăruit de către Atotputernicul Dumnezeu!

,,Luptând împotriva celui rău, salvăm sufletul nostru, care nu este altceva decât sinea noastră”
În încheierea cuvântului de învăţătură duhovnicească, Mitropolitul Olteniei a precizat că două «arme» are diavolul împotriva noastră, pofta şi mânia, dar, două «arme» avem şi noi împotriva lui: postul şi rugăciunea! ,,Prin rugăciune, a spus ÎPS Irineu, noi depărtăm pofta cea rea din sufletul nostru, iar prin post, înfrânăm trupul nostru de iuţime, de mânie! Iuţimea şi mânia se citesc pe faţa noastră întotdeauna! Sfânta Evanghelie de astăzi ne învaţă, cum trebuie să luptăm împotriva celui rău, dar, ne mai arată, cât este de viclean satana, ca să ne piardă sufletul nostru! Repetând rugăciunea şi făcând sfânta cruce, satana va fugi de la noi! Satana nu poate răbda puterea Sfintei Cruci! Cel rău vine, când vede slăbiciunea noastră! Având imaginea Evangheliei de astăzi, putem să luptăm cu biruinţă împotriva celui rău, iar, luptând împotriva celui rău, salvăm sufletul nostru, care nu este altceva decât sinea noastră, adâncul nostru, care trebuie vindecat de toate patimile! Să ne ajute Bunul Dumnezeu să luptăm împotriva celui rău şi să biruim, cu al Său Har şi cu a Sa iubire de oameni, Amin”!
Profesor,
Vasile GOGONEA

PS. În ziua de joi, 29 august, la Sărbătoarea «Tăierea capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul», care este Hramul Mănăstirii «Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul» Cămărăşeasca, din Oraşul Târgu-Cărbuneşti, judeţul Gorj, Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, va oficia Sfânta Liturghie în altarul de vară al sfântului lăcaş monahal.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here