Serviciul de Probațiune Gorj și-a prezentat bilanțul activității pentru anul trecut. Conform datelor statistice, în evidenţa serviciului de probaţiune s-au înregistrat un număr de 1478 de persoane care au săvârșit infracțiuni. În 2018, în cadrul Serviciului de Probaţiune Gorj şi-au exercitat activitatea opt consilieri de probaţiune, dintre care doi au promovat examenul de intrare în profesie în august 2017.
,,La finele anului 2018, Serviciul de Probaţiune Gorj avea în evidenţă 1478 de persoane care au săvârşit infracţiuni, tot la acest moment fiind înregistrate în evidenţele serviciului de probaţiune 445 de hotărâri judecătoreşti.
De asemenea, consilierii de probaţiune din cadrul serviciului, au fost prezenţi la 54 de întâlniri ale comisiilor privind liberarea condiţionată, ce au avut loc în cadrul Penitenciarului din Târgu-Jiu.
O evoluţie s-a înregistrat sub aspectul numărului de solicitări de referate de evaluare, din partea instanţelor de judecată, de la 137 în anul 2017, la 140 în anul 2018.
Totodată, consilierii de probaţiune din Gorj au participat la punerea în executare a 16 măsuri educative neprivative de libertate aplicate minorilor care au săvârşit infracţiuni”, a declarat Firuţ Andreea, responsabil P.R. în cadrul S.P. Gorj.
Consilierii de probaţiune gorjeni au acoperit prin activitatea lor o întreagă gamă de activităţi specifice, aceasta constând în întrevederi periodice cu persoanele aflate în supraveghere, în vederea monitorizării respectării măsurilor de supraveghere/obligaţiilor și deplasări în teren, ce au ca scop culegerea datelor şi informaţiilor necesare pentru întocmirea referatelor/ rapoartelor de evaluare solicitate de organele judiciare, precum şi verificarea modului de îndeplinire a obligaţiilor impuse de instanţele de judecată persoanelor condamnate.
,,Astfel, Programul de grup, STOP! Gândeşte-te şi Schimbă! a fost aplicat de două ori, pe un număr de 57 de beneficiari şi Programul Unu la Unu, program individual, a fost aplicat de cinci ori. Programele de reintegrare socială au ca obiective conştientizarea gravităţii comiterii de infracţiuni, analiza balanţei costurilor şi beneficiilor care decurg din săvârşirea de infracţiuni, scăderea gradului de recidivă şi, nu în ultimul rând, creşterea gradului de siguranţă în societate”, a mai precizat Firuţ Andreea.
A.C.
