Scrisoare deschisă Domnului Mihai Tudose Prim-Ministru al Guvernului României

Domnule Prim – Ministru, urmăresc cu multă atenţia activitatea depusă de dumneavoastră de când îndepliniţi onoranta funcţie de Prim-Ministru al Guvernului României şi cred că de această dată există şansa ca glasul medicilor de familie să fie auzit. Excelenţă, este vorba de medici cu activitate privată, furnizori ai serviciilor de medicină primară acordate întregii populaţii a ţării, de multe ori în condiţii grele şi deosebit de grele.
Domnule Prim-Ministru, de prea multă vreme acest corp profesional al slujitorilor lui Asclepios este ignorat de decidenţii politici, minimalizat profesional de către o parte a confraţilor a căror activitate se desfăşoară pe segmente de asistenţă medicală din ce în ce mai mici, ocolit de „interesele” celor ce gestionează în mod discreţionar sistemul asigurărilor de sănătate.
În urmă cu mai bine de 15 ani, „dispensarul medical” a fost obligat de considerente politico-economice să devină Cabinet Medical Individual, „deschizător de drum” al activităţii private în furnizarea de servicii medicale, fără ca și cineva să obţină acordul celor ce-şi desfăşurau activitate la acest nivel al asistenţei medicale. Astfel, fără voie, fără cele mai elementare cunoştiinţe de gestiune a afacerii, împovăraţi cu responsabilitatea existenţei unor angajaţi de care oricum nu prea aveau nevoie, medicii titulari ai Cabinetelor individuale au învăţat din mers managementul unei afaceri izbindu-se de necunoscutele unui contract de furnizare de servicii, făcând faţă cu greu unor controale, de multe ori rău-voitoare ale organelor fiscale, ale celor responsabili de activitatea salariată, încercând să reziste controalelor abuzive ale inspecţiei sanitare, să depăşească reaua-voinţă a administraţiilor locale de obicei incapabile de a înţelege spiritul unei legi, în cazul nostru al legii sănătăţii sau a legislaţiei adiacente acesteia, etc… Toate aceste obstacole greu de depăşit au fost prezentate ulterior ca paşi „sine qua non” pentru a se putea atinge un alt nivel al asistenţei medicale, superior celui oferit de totalitarismul ceauşist, cu beneficii evidente pentru pacienţi şi furnizori. Acceptând „inacceptabilul”, mii de medici de familie au mers mai departe sperând că, într-un timp rezonabil, lucrurile vor intra pe un făgaş normal, inclusiv din punct de vedere al veniturilor cabinetelor astfel încât, supremaţia sistemului capitalist, bazat pe proprietatea privată sau măcar administrarea privată a unor activităţi din domeniul medical, să fie evidentă. Din nefericire acest lucru nu s-a întâmplat, iar furnizorii de servicii medicale în medicina primară se zbat în mlaştina unei birocraţii imbecile, lipsită de raţionalitate, dar mai ales contraproductivă scopului pentru care s-a introdus sistemul asigurărilor de sănătate în România, precum şi în lipsuri materiale greu de imaginat pentru oricine doreşte să observe activitatea de medicină primară.
Domnule Prim-Ministru, îmi permit să vă aduc la cunoştiinţă câteva dintre problemele ce constituie un obstacol major pentru furnizarea serviciilor medicale în medicina primară, probleme ivite dintr-o elaborare defectuoasă a Contractului-cadru ce stă la baza relaţiilor contractuale dintre furnizorii de servicii medicale, în speţă de servicii de medicină primară şi asigurător (CAS), precum şi dintr-o gestionare defectuasă a F.N.U.A.S.S.
1.Prima problemă de care ne izbim şi care împiedică esenţial funcţionarea cu maximă eficienţă a serviciilor medicale, este Contractul-cadru prin nerespectarea Art.1176 Noul Cod Civil care defineşte Contractul-cadru ca „acordul prin care părţile convin să negocieze, să încheie sau să menţină raporturi contractuale ale căror elemente esenţiale sunt determinate de acesta”. În cazul nostru, „acordul”, impus de Codul Civil ca formă a oricărui Contract-cadru, s-a transformat într-un „Caiet de sarcini” cu prevederi extrem de numeroase ce privesc situaţii punctuale, specifice unor contracte de execuţie şi nicidecum un „acord” între părţi elaborat în vederea derulării unor contracte individuale de furnizare de servicii cum prevede Noul Cod Civil.
2. În continuarea a ceea ce se numeşte „Contract-cadru” şi care, prin modul său de adoptare, Hotărâre de Guvern, are forţa unei legi, se regăsesc „Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru”, în bună parte o „copy-paste” a Contractului-cadru, elaborat în acelaşi mod cu Contractul-cadru şi adoptat prin Ordin comun al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Sănătate, norme, a căror menire de explicitare şi lămurire a Contractului-cadru sunt inexistente, prevederile sale în acest sens fiind înlocuite cu prevederi ce exced conţinutul Contractului-cadru, adăugând la acesta. Aşa cum sunt elaborate, redactate şi aplicate, Normele creează o situaţie inacceptabilă pentru furnizori şi jenantă pentru asigurător dacă luăm în considerare prevederile Legii 24/2000, Art.16, Art.36, Art.77. Art.78…; Legea 95/2006 şi Contractul-cadru.
3.În baza prevederilor Normelor metodologice, prin acelaşi mecanism de „copy-paste” asigurătorul, Casa de Asigurări de Sănătate, stabileşte forma Contractului de furnizare de servicii medicale în medicina primară supusă semnării furnizorilor de servicii medicale în urma parcurgerii unui proces de negociere conform prevederilor Contractului-cadru, Art.4 lit.d „să negocieze, în calitate de parte contractantă, clauze suplimentare la contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate, conform şi în limita prevederilor legale în vigoare;” Acest deziderat al ajustării fiecărui Contract de furnizare de servicii medicale în medicina primară, negocierea, ar putea conduce la o activitate cu maximă eficienţă, dar este total ignorat de către asigurător, furnizorilor fiindu-le impusă forma stabilită de către CAS, în mod incorect şi prin nerespectarea legii.
4. Multe dintre prevederile Contractului de furnizare de servicii medicale, în fapt „copy-paste” a Anexei 3 din Normele metodologice numită „model”, sunt contrare prevederilor Codului Deontologic al Profesiei Medicale, situaţie anormală ce implică, în cazul respectării lor, riscul sancţionării medicilor de către Colegiul Medicilor din România, iar dacă, dimpotrivă, nu se respectă prevederile contractuale, riscul este sancţionarea sub toate aspectele a medicilor de către CAS şi instanţele de judecată. Este o dilemă pe care eu o consider fără ieşire în acest moment.
5. Domnule Prim-Ministru, esenţial, pentru un maxim de eficiență a unei activităţi în contextul unui Contract de furnizare de servicii, este o plată corectă a serviciilor furnizate, plată asupra căreia ambii semnatari ai contractului să-şi fi exprimat acordul. În acest moment nu poate fi vorba de aşa ceva; plata pe care CAS este dispusă să o achite în contul serviciilor furnizate fiind prestabilită încheierii contractului de furnizare de servicii fără să fi existat în prealabil măcar o consultare pe acest subiect cu furnizorii sau, la modul orientativ, cu reprezentanţi ai acestora. Vă informez Excelenţă că sumele, pe care CAS le găseşte de cuviinţă a fi plătite furnizorilor de servicii, sunt destinate acoperirii tuturor cheltuielilor de funcţionare ale cabinetului (banii cuveniţi personalului angajat sau colaborator, cheltuieli cu medicaţia ce trebuie administrată gratuit asiguraţilor când se prezină la cabinet pentru anumite afecţiuni, chiria cabinetului, dotarea cu mobilier şi aparatură medicală, energia, apa, igienizarea localului, ridicarea periodică a deşeurilor medicale, dar şi, zilnic, a celor nemedicale, transportul la CAS, DSP cu ocazia diverselor raportări, evaluarea bianuală a cabinetelor, aprovizionări cu vaccinuri, întâlniri solicitate de CAS, DSP, CMR, cotizaţii la organisme profesionale, abonamente la reviste de specialitate, cheltuieli ocazionate de activităţile obligatorii vizând Educaţia Medicală Continuă) o mică parte revenind sub formă de venit medicului titular din care acesta trebuie să plătească impozite şi taxe ca orice cetăţean. Aceasta ar fi în mare situaţia veniturilor absolut jenante ale unui medic de familie, titular al Cabinetului Medical Individual, furnizor de servicii medicale (diagnostic, tratament, îndrumare spre alte specialităţi, consiliere pentru probleme legate de sanogeneză…) întregii populaţii a ţării, servicii care, la nivelul întregului corp de medici de familie, rezolvă până la 80% din patologia cu care vine în contact. Toată această sarabandă a cheltuielior legate de funcţionarea Cabinetelor (proporţional identică cheltuielilor din orice entitate sanitară publică) se petrece în timp ce veniturile medicilor angajaţi în sistemul public, negrevate de cheltuieli destinate funcţionării entităţilor medicale în care îşi desfăşoară activitatea, se anunţă, conform Legii Salarizării Unitare a Bugetarilor, a se ridica la sume „ameţitoare” din punctul meu de vedere. Pe de altă parte, medicii angajaţi în sistemul spitalelor private, chiar contractante de servicii cu CAS, au venituri comparabile celor ce sunt avansate pentru medicii din sistemul public în execuţia bugetară 2018. În vederea depăşirii acestei situaţii de nemulţumire financiară a corpului medicilor de familie, alarmantă prin implicaţiile uşor previzibile asupra asistenţei medicale în general, (refuzul medicilor de familie de a mai participa la furnizarea de servicii medicale în asistenţa medicală primară) în condiţiile în care întregul sistem medical se sprijină pe activitatea de medicină primară, vă rog domnule Prim-Ministru să ne sprijiniţi în:
– Reevaluarea importanţei medicale şi sociale a activităţii furnizorilor de servicii medicale de medicină primară şi creşterea valorii minim garantate a punctelor pentru furnizarea acestor servicii, de asemenea manieră încât, la 1 ianuarie 2018, veniturile medicilor de familie din sistemul privat al furnizorilor de servicii medicale în medicina primară să fie similar celor din sistemul public.
– Punerea în aplicare a Proiectului privind „modificarea asistenţei medicale primare în centrele de permanenţă” , dat publicităţii în 4 aprilie 2017 şi rătăcit prin sertarele diverselor ministere interesate, ultima „oprire” fiind, se pare, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.
Cu aleasă consideraţie, Dr. Moisescu Gh. Mihail, Preşedinte A.P.M.F. Gorj