Lucrările la cele două variante ocolitoare a municipiului Târgu-Jiu nu sunt îngreunate ori împiedicate de cercetările arheologice desfăşurate în zonă în ultima lună. Asta, deşi munca arheologilor a dus acum la depistarea a şase noi situri din epoca bronzului, cea dacică şi cea medievală, şi a unor fragmente ceramice din perioadele respective. S-au depistat, o dată cu aceste lucrări, complexe de locuinţe de suprafaţă şi semiîngropate, cea mai reprezentativă fiind depistată pe terasa din apropierea Staţiunii Pomicole Drăgoieni. Aici s-au găsit 15 complexe de locuinţe din epoca bronzului, ele urmând să fie cercetate în perioada următoare de specialiştii atât din Gorj cât şi din afara judeţului. Arheologii se aşteptau să depisteze astfel de situri, dar nu se cunoştea exact zona în care acestea se aflau. Din zona depistată acum la Drăgoieni exista în inventarul Muzeului Judeţean Gorj un ciocan din piatră, probabil din epoca bronzului, neştiindu-se exact locul unde a fost descoperit întâmplător.
La diagnosticul arheologic intruziv, desfăşurat în ultima lună, în cadrul căruia arheologii au trasat 214 secţiuni a câte zece metri fiecare, şi-au dat concursul Vasile Marinoiu, ca reprezentant al Muzeului Judeţean Gorj, dar şi Sana Daniel şi Petcu Radu, arheologi de la firma Vanderlay Arheo din Hunedoara. Această firmă are contract cu Coliini Lavori SPA, Sucursala Bucureşti care are însă sediul operativ în Târgu-Jiu, societatea italiană ocupându-se de fapt de construirea variantelor de ocolire a municipiului, la vest, între km 0+00 până la km 14+909, mai exact între Romaneşti şi capătul de nord a cartierului Iezureni, şi la est între km 0+00 şi 5+078, adică între Romaneşti şi cartierul Slobozia. Arheologii trebuiau să avizeze care sunt zonele de pe ambele variante în care constructorii pot interveni fără probleme dar şi cele în care s-au reperat situri arheologice ce urmează a fi cercetate în perioada următoare. Tot arheologii vor supraveghea lucrările de construire a celor două variante, până la finalizarea lucrărilor.
Fragmente ceramice, cercetate la muzeu!
Munca arheologilor s-a desfăşurat în perioada 10-28 noiembrie 2014, urmând să se realizeze însă şi raportul de diagnostic arheologic. Un beneficiu al acestei activităţi a fost adus şi de măsurătorile topografice realizate acum în zonă.
Prima zonă cercetată arheologic, unde s-a şi reperat un sit, a fost cea de la km 7+600 până la km 7+850, pe varianta de vest, unde s-au găsit mai multe complexe arheologice din epoca bronzului. Următoarea a fost zona cuprinsă între km 7+075 până la 7+125, depistându-se aici o aşezare din epoca bronzului, cu două complexe. Situl al treilea s-a depistat la km 12+850 până la 12+980, aici existând tot o aşezare din epoca bronzului. Situl numărul patru s-a găsit între km 13+530 până la 13+600, unde s-a depistat o aşezare de epoca bronzului, alături de una de ev mediu timpuriu. Situl numărul cinci a fost între km 13+800 şi 13+850 dar şi între 13+950 şi 14+030, aşezarea fiind de ev mediu, zona Iezureni, spre Curtişoara. Situl al şaselea depistat a fost între km 0+780 şi 0+850 precum şi între 0+950 şi 1+200, aici descoperindu-se o aşezare de epocă dacică. Toate sunt descoperite pe varianta de est, iar pe cea de vest s-au depistat doar fragmente ceramice lângă drumul Târgu-Jiu-Tismana.
“În restul zonelor, sondajele de diagnostic nu au pus în evidenţă existenţa unor structuri arheologice, iar pentru acestea vom propune acordarea unui aviz favorabil, cu condiţii de supraveghere arheologică”, a declarat Vasile Marinoiu.
Urmează ca raportul de diagnostic arheologic să fie înaintat, în termen de 21 de zile, la Ministerul Culturii, la Comisia Naţională de Arheologie, iar acest organism îşi va da avizul pentru cercetările preventive în cele şase situri şi de supraveghere a întregului tronson a variantelor de ocolire.
Procedura legală, îndeplinită
Zona diagnosticată arheologic, pe cele două variante, şi nu numai a fost deminată anterior, mai exact s-a cercetat dacă există obuze sau mine din primul sau al doilea război mondial. S-au depistat fragmente de obuze în zona Curtişoara şi Bucureasa sau au fost scoase şi deminate. Acum şi după lucrările arheologice în cauză, angajaţii firmei de construcţii care au câştigat licitaţia pentru variantele respective pot trece la construcţia podurilor şi podeţelor pentru variantele ocolitoare ale municipiului.
“Firma constructoare a respectat, din punct de vedere legal, condiţii impuse de Ministerul Culturii legate de siturile arheologice, încheind contracte de colaborare cu Muzeul Judeţean şi cu o firmă privată specializată în cercetări arheologice pe drumurile în construcţie”, a mai declarat arheologul Marinoiu.
Anamaria Stoica
