Sărbătoarea speranţei

Poporul român nu poate începe activităţile de toamnă, cele care se adună împreună cu provizia de iarnă, decât printr-o sărbătoare religioasă de talie.

Pomenirea naşterii Maicii Domnului este un hram care se întâmplă în foarte multe sate gorjeneşti, acolo unde mii de gorjeni se numesc Maria, Marian sau altfel, aceste nume fiind aproape nelipsite în aproape orice familie. În acest an, sărbătoarea de Sfânta Marie Mică precede weekend-ul de dinaintea începerii anului şcolar, întărind ideea că acumulările pentru vremuri grele trebuie începute prin sărbători. În Gorj viaţa de astăzi este ea însăşi una foarte grea pentru aproape 80% dintre oameni şi am fi nedrepţi dacă am spune că vinovat de aceste greutăţi se face doar Guvernul, atâta vreme cât noi înşine ne vindem voturile pe un mic şi o bere şi nu suntem atenţi pe cine alegem. Mai există un amănunt: conducătorii români nu au cultura actului de conducere şi folosesc puterea în scopuri personale sau în interesul familiilor lor, mulţimile care sunt conduse aflându-se mereu în pierdere. De aceea românii au nevoie de sărbători, uneori să se închine la sfânta biserică, alteori să mai uite de presiunea socială care le sufocă. Primarii, viceprimarii şi consilierii au devenit în ultimii 8 ani de zile, în multe localităţi, aviz de acaparări de bunuri la preţuri de nimic, maeştrii în combinaţii cu trafic de influenţă şi ţinte precise care produc discriminări la scară deschisă. În acelaşi timp, legea care ar trebui să fie cheia evoluţiei sociale, este atât de strâmb aplicată încât ajunge să anuleze şi sentinţele judecătoreşti în favoarea unor amărâţi judecaţi, poate şi din întâmplare, corect în plângerile lor. Datorită inechităţii Puterii faţă de toţi beneficiarii actului democratic, segregarea socială devine şi mai profundă, bogaţii sporindu-şi averile în detrimentul săracilor, care ajung să-şi vândă şi haina de pe ei ca să-şi poată salva viaţa. Pe undeva, regimul comunist era mai democratic, pentru că primarii, viceprimarii sau demnitarii de orice rang erau cel puţin înlăturaţi din funcţii când greşeau. Acum e un talmeş-balmeş în care oameni cu doage lipsă la cap folosesc puterea ca să-şi bată joc de ceilalţi şi acest lucru se întâmplă prin toate ogrăzile. Tocmai de aceea, gorjenii au nevoie de o sărbătoare în cadrul căreia să-şi poată curăţa sufletul de toată obida, ca în eterna rugăciune, „Tatăl Nostru”. Nu întâmplător religia consacră pe Maica Domnului printre sfinte, cu toate că răstignit pe cruce, Iisus i-a spus: „Femeie, vezi-ţi fiul”, deşi El era înainte de toate Fiul lui Dumnezeu. Pentru că gorjenii au rămas cu credinţa nealterată şi pentru că astăzi este zi de sărbătoare, să ne rugăm pentru binele nostru, al tuturor, cu credinţa că el va sosi cât mai curând.

Constantin Bunilă