Iuţeala de mână şi nebăgarea de seamă fac parte din zestrea gorjeanului. Nu numai pe timp de criză, ci dintotdeauna. La pomeni şi parastase se mânca şi bea pe gratis. Acum se petrec lucrurile la fel, dar se mai şi fură lingurile, furculiţele, cuţitele şi farfuriile!
Şi caii se fură, nu-i aşa?
Anul acesta, la Peştişani, s-au furat mai puţini cai decât anul trecut. A nu se-nţelege că poliţia ar fi găsit până acum hoţii frumosului cal tânăr al lui nea Călaie Purec. Nici vorbă. C-o fi fost vândut la târgurile de animale de prin Ţara Haţegului ori a fost mâncat, fiind o bună carne de mici, nimeni nu poate şti. Calul pensionarului Nicolae Purice avea vreo trei ani. Bun de cărat, bun de înhămat şi chiar de prăsilă. Nimeni nu i-a dat de urmă nici până-n ziua de azi. Poliţia nu se bagă, primăria nu. De parcă amândouă sunt străine de problemele comunităţii.
Găini, curcani, lemne şi… bani!
De prin curţile oamenilor dispar păsări: găini mari şi mici, curcani, raţe şi gâşte într-o veselie. Despre hoţii de lemne nici nu mai pomenim. Se fură cu aprobare de la primărie şi cu participarea co-interesată a pădurarilor de la Romsilva sau de la Obştea Peştişani. Ori din pădurile neretrocedate sătenilor. Nici nu mai contează dacă pădurarii lucrează la stat ori în sectorul privat. Sumele dispărute din casele oamenilor nu-s puţine şi nici mici. Poliţişti cu câini poliţişti nu se mai poartă. Iar poliţiştii comunitari nu-şi fac datoria nici măcar ca câinii(scuzaţi cacofonia!)
De la lingura de lemn, la furculiţele de inox furate!
Pe când eram copil, te duceai la pomană cu lingura de lemn de-acasă. De unde să fi avut zeci sau chiar sute de linguri de lemn aceia care făceau pomeni. La un parastas pentru regretatul doctor Ion Brâncuşi, sora lui, nonagenara Ioana Ceaureanu fu ajutată de Nicolae Nicolcioiu, viceprimarul comunei Peştişani, cu de toate.
Inclusiv cu farfurii şi tacâmuri din inox aduse de la Grupul Şcolar Industrial “Constantin Brâncuşi” din localitate. Evident, împrumutate. De unde să ştie dumnealor că printre cei omeniţi la pomana-parastas vin şi vreo 20 de rromi. Cărora pre limba gorjenească, neaoşă, li se zice ţigani. Au mâncat, au băut, s-au dedulcit cu puradeii lor şi, la plecare, ce s-au gândit? Prin alte locuri, la parastas, li se dau oamenilor pachete cu câte o cană şi farfurie. Şi uite-aşa, rromii din Dealul Manilor, sătucul, cătunul ori cartierul ţigănesc al Peştişanilor au plecat acasă cu farfuriile şi tacâmurile pe care le-au îndesat în desagi.
Tradiţia creştină şi discriminarea
Ca să nu fie acuzaţi de discriminare, tanti Ioana Ceaureanu şi Nicolae Nicolcioiu nu au vrut să facă scandal. La cheltuiala mare cu parastasul răposatului dr. Ion Brâncuşi se va mai adăuga o sumă, deloc mică, pentru achitarea tacâmurilor şi farfuriilor furate de pomanagiii omeniţi la parastas. Elevii Liceului industrial „C. Brâncuşi” Peştişani sunt în vacanţă. Până la 15 septembrie, când reîncep cursurile şcolare, farfuriile şi tacâmurile făcute dispărute prin arta ascunderii lor de către balaoacheşii din Dealul Manilor trebuie plătite de binefăcătorul Nicolae Nicolcioiu şi (re)cumpărate.
Gestiunea Grupului Şcolar Industrial „C. Brâncuşi” nu trebuie să sufere. Controalele financiar-bancare n-ar ierta-o pe contabila şefă Elisabeta Pigui!
Ion PREDOŞANU
