Risipa din primării. Banul public, cheltuit în bătaie de joc. Prejudicii!

2648

Irosirea banului public rămâne sport național în România. O dovedește și ultimul raport al Curții de Conturi, iar Gorjul nu face excepție. Multe dintre primării sunt încă incapabile să gestioneze corect și legal banul public, fiind stabilite prejudicii în sumă totală de 2.256 mii lei. Aruncarea banilor pe tot soiul de evenimente și investiții inutile se datorează și faptului că, în Gorj, doar 11 administrații publice au structuri de audit public intern.

Ultimul raport al Curții de Conturi scoate la iveală numeroase nereguli în ceea ce privește cheltuirea banului public de către primăriile din Gorj. Acordarea ilegală a unor drepturi de natură salarială angajaților din primării și din instituțiile și serviciile publice de interes local și efectuarea de plăți pentru lucrări neexecutate au afectat serios bugetele locale.
Așa se face că, în urma controalelor din 2018, auditorii Curții de Conturi au evidențiat „existența unor abateri de la reglementările legale, care au avut ca efect producerea de prejudicii în sumă totală de 2.256 mii lei, neconstatarea, neevidențierea și neurmărirea în vederea încasării la buget în totalitate și la termenele legale a unor obligații fiscale în sumă totală de 247 mii lei, precum și reflectarea nereală a patrimoniului public în situațiile financiare anuale ca urmare a unor abateri cuantificate la o valoare totală de 236.787 mii lei”.

Cum sunt păgubite bugetele primăriilor
Auditorii Curții de Conturi au constatat că există deficiențe în activitatea de administrare și de executare silită a creanțelor fiscale de către compartimentele de specialitate ale primăriilor. 95 de mii de lei reprezintă doar pagubele aduse bugetelor locale ca urmare a prescrierii dreptului la executare silită.
De pildă, primăriile din: Bălănești, Bărbătești, Borăscu, Hurezani, Jupânești, Mușetești, Negomir, Padeș, Prigoria, Roșia de Amaradia, Stejari, Văgiulești, Târgu Cărbunești și Poliția Locală a Municipiului Târgu-Jiu nu au urmărit și nu au aplicat toate procedurile de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală, în vederea încasării debitelor restante la bugetul local.
Ca atare, la Bărbătești, Căpreni, Hurezani, Jupânești, Mușetești, Padeș, Roșia de Amaradia, Runcu, Vladimir și Târgu Cărbunești s-a constatat prejudicierea bugetelor locale cu 95 de mii de lei, prin pierderile patrimoniale reprezentând veniturile din impozite și taxe locale, pentru care entitățile nu s-au înscris la masa credală a persoanelor juridice debitoare intrate în procedură specială sau radiate, ori ca urmare a neaplicării procedurilor de executare silită în termenul legal de prescripție.
Deși invocă mereu lipsa banilor, primăriile din Crasna, Polovragi, Negomir, Hurezani și Vladimir nu au stabilit și încasat taxe pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizațiilor pentru desfășurarea unor activități economice. Iar pentru spațiile ce aparțin domeniului public și au fost concesionate, Primăria Văgiulești nu a stabilit și nu a încasat taxele pe clădiri.

Servicii nefacturate, plăți umflate, „cheltuieli neeconomicoase”
Iar dezastrul din banul public nu se oprește aici. Manifestările organizate, în 2017, de zilele comunei și cu prilejul sărbătorilor de iarnă de către Primăria Roșia de Amaradia au constituit, pentru Curtea de Conturi, „cheltuieli neeconomicoase”. Mai apoi, la Mușetești, primăria a cheltuit sume importante de bani pentru achiziția de studii de fezabilitate, pentru care nu au mai fost derulate lucrări de investiții. Totodată, au fost efectuate modificări de soluții ale proiectului tehnic la obiectivul de investiții „Sistem de colectare, epurare și evacuare a apelor uzate din comuna Mușetești”, fără documente justificative, respectiv dispoziții de șantier întocmite de proiectant cu viza dirigintelui de șantier.
Mai mult, la Borăscu, veniturile din taxa de gunoi, încasată de la populație, nu acoperă cheltuielile decontate pentru serviciul de salubrizare, iar la Stejari și Văgiulești nu s-au încheiat contracte cu utilizatorii sistemului de alimentare cu apă și, ca atare, primăriile nu au încasat venituri.
La Jupânești, Padeș, Roșia de Amaradia și Târgu Cărbunești au fost efectuate cheltuieli cu bunuri, servicii și lucrări fără contraprestație, respectiv bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită.

Hibele auditului public intern
Risipa de bani publici se datorează și faptului că activitatea de audit intern este aproape inexistentă în majoritatea unităților administrativ-teritoriale comunale care nu reușesc să organizeze astfel de activități sau să angajeze auditori calificați.
La nivelul județului Gorj, din cele 71 de unități administrativ teritoriale care aveau obligația înființării funcției de auditor public intern, doar 11 entități au înființat aceste structuri, ceea ce reprezintă 15,49% din total. „La baza deficiențelor constatate stă caracterul de cele mai multe ori formalist al bugetului și lipsa de instrumente eficiente pentru evaluarea performanței utilizării resurselor alocate, dar și lipsa de implicare a factorilor de decizie în implementarea unui sistem bine definit de alocare a resurselor bugetare în funcție de rezultatele obținute.
Considerăm că impactul pozitiv al misiunilor de audit și control desfășurate la nivelul entităților locale se poate observa și prin diminuarea volumului prejudiciilor constatate în anul 2017 de la 6.193 mii lei la 2.224 mii lei în anul 2018 și a veniturilor suplimentare de la 7.835 mii lei în anul 2017 la 243 mii lei în anul 2018”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.
Irina IRINOIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here