Asociația culturală Tătărescu, Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei – Filiala Gorj ANRM, Asociația cultural-istorică Pleniceanu, Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I” și Organizația Femeilor Antreprenor OFA UGIR Filiala Gorj organizează vineri, 26 noiembrie, începând cu ora 16.00, la Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj, expoziția de fotografie documentară „Regina-Mamă Elena a României. Exemplu de credință, devotament și demnitate”.
„Regina-Mamă Elena a României, o femeie de o discreţie aproape ieşită din comun, este astăzi unul dintre cele mai puţin cunoscute personaje din istoria familiei regale. Pentru Principesa Elena a Greciei, intrarea în familia regală a României prin căsătoria cu principele moştenitor Carol nu a fost aducătoare de noroc. Ţara a fost, pentru ea, şirul unor nesfârşite dureri, estompate de o singură mare bucurie: fiul ei, Mihai. Şi-a făcut însă datoria faţă de ţara adoptivă, pe care a iubit-o, dar care acum ştie prea puţine despre ea. Principesa Elena de Grecia şi Danemarca, soţia regelui Carol al II-lea al României şi mama regelui Mihai I, s-a născut la 2 mai 1896, la Atena. A fost fiica cea mare a regelui Constantin I al Greciei şi a reginei Sofia de Prusia. Pe linie paternă, Elena descindea din ţarina Ecaterina cea Mare, iar pe linie maternă, din Victoria a Marii Britanii. Se înrudea cu împăratul Germaniei, cu regii Danemarcei, Norvegiei şi Suediei. A devenit şi Principesă a României în 1921, când s-a căsătorit cu principele-moştenitor Carol al II-lea. În acelaşi an venea pe lume Mihai, singurul copil al cuplului. Relaţia dintre Elena şi Carol s-a deteriorat rapid din cauza amantei lui Carol. După renunţarea acestuia la tron, Elena a divorţat. În 1927, când Mihai a devenit rege la nici 6 ani, Elena a primit titlul de Principesă-Mamă. Trei ani cât a durat Regenţa, Elena a participat la toate ceremoniile alături de fiul său, copilul-rege şi de bunica acestuia, regina Maria. În 1930 lucrurile s-au schimbat însă radical, după ce Carol al II-lea s-a întors brusc în România şi l-a detronat pe fiul său. Pentru Elena au început şicanele şi umilinţele. Într-un final, a fost obligată să plece din România. Refugiată la Fiesole, lângă Florenţa, şi-a creat propriul paradis, unde îl primea de două ori pe an, pentru că atât avea voie, pe fiul său Mihai. În septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de mareşalul Antonescu să abdice, iar Mihai a devenit rege pentru a doua oară. Elena a primit titlul de Regină-Mamă şi a avut parte de o întoarcere triumfală. A devenit şi principalul consilier al regelui, în condiţiile în care mareşalul încerca să izoleze cât mai mult cu putinţă familia regală. În timpul războiului, Regina Elena a transformat o aripă a palatului regal în spital pentru soldaţii răniţi pe front. După ce comuniştii l-au obligat pe regele Mihai să abdice în 1947, l-a urmat în exil. A revenit la vila sa de lângă Florenţa, îndrăgita ei Villa Sparta. Aici şi-au petrecut multe vacanţe nepoatele ei, cele cinci fiice ale regelui Mihai. Nevoia de bani şi sănătatea tot mai şubredă au obligat-o să vândă vila şi să se mute în casa regelui la Versoix, unde a şi murit. Regina Mamă a trecut în lumea celor drepţi la Lausanne în ziua de 28 noiembrie 1982. I-au fost alături în ultimele clipe Mihai, Ana, nepoatele ei, dar şi alte rude şi membri ai famililor regale europene. Dispariţia ei a lăsat în urmă o moştenire aparte în istoria Casei Regale a României. Elena a fost mai mult decât o Regină Mamă: ea a fost un simbol al puterii, nu în sensul comun al cuvântului, ci prin forţa sa, dovedită de atâtea ori, de a-şi menţine demnitatea în vremuri de restrişte”, se arată într-un comunicat al organizatorilor.
R.L.
