O oarecare nehotărâre în aplicarea reformelor promise în campania electorală se simte de la o poştă. Nu este nevoie de priceperea şi experienţa financiară ori politică a prim-vicepreşedintelui PD-L, Theodor Stolojan, spre a observa că justiţia, educaţia, descentralizarea şi reducerea aparatului finanţat de la buget sunt puncte ale reformelor fără de care ieşirea României din criză este dificilă.
Astfel prefaţa domnia sa şedinţa de ieri a Coaliţiei de guvernare. Iar punctul pe i l-a pus chiar premierul Emil Boc într-o declaraţie tranşantă: „Practic este timpul deciziilor. Fiecare român pierde pentru că deciziile majore privind reforma statului nu au fost luate. Timpul nu mai are răbdare cu noi. De aceea, după mai bine de opt luni, este timpul deciziilor pe ce înseamnă reforma statului şi vom începe cu cele trei legi majore pentru că, repet, această Coaliţie a fost înfiinţată printre altele şi pentru a realiza reforma”.
Numai că, după discuţiile din BPCC, viceprim-ministrul Dan Nica a mai nuanţat lucrurile. Premierul Emil Boc şi-a informat interlocutorii că pe 2 septembrie va trimite o scrisoare la Parlament privind intenţia de asumare a răspunderii Guvernului pentru că „este prerogativa premierului, care nu poate fi cenzurată în nici un fel”. Fiind vorba despre trei pachete de legi, vor exista trei şedinţe diferite ale Parlamentului, pentru o asumare a răspunderii în trei etape. Măsurile economice şi legea salarizării unice au termene precise pentru a intra în vigoare, acestea fiind convenite în urma discuţiilor cu reprezentanţii FMI, cu care s-a semnat un acord în acest sens. Evident, pachetul de măsuri economice va cuprinde, printre altele, şi măsurile prevăzute în programul anticriză convenit de PD-L şi PSD, inclusiv neimpozitarea profitului reinvestit, care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie şi de la care se aşteaptă să creeze noi locuri de muncă.
Tergiversări, din păcate, se încear-că în privinţa legii salarizării unice. Cel puţin aşa s-a înţeles din partea viceprim-ministrului Dan Nica, care a spus că acest pachet va mai fi discutat şi desăvârşit în urma dialogurilor între Guvern şi sindicatele din Justiţie şi Educaţie, însă raportul de 1/12 între salariul minim şi cel maxim în sistemul bugetar va rămâne neschimbat.
Iar introducerea noilor legi, inclusiv ale celor din domeniul educaţiei sunt îngreunate şi de nesăbuiţii lideri de sindicat. Ce-i drept, pachetul de legi din educaţie nu are un termen fix şi acestea ar putea să ia mai mult timp chiar decât îşi propune Guvernul, care-ar dori să finalizeze acest pachet de legi până pe 15 septembrie. Nu doar Parlamentul poate întârzia legile din educaţie, prin dezbateri profunde, pe articole şi cu amendamente serioase.
Pericolul vine de la numeroasele sindicate din învăţământ, înfiinţate ca la noi la nimeni între alte state europene. Care vin cu jalba în proţap la ministrul Educaţiei, Eca-terina Andronescu, cu tot felul de nemulţumiri, ameninţând că vor boicota începerea anului şcolar pe 15 septembrie, din cauza măsurii cu introducerea celor 10 zile neplătite bugetarilor. Stăm şi ne întrebăm dacă nu cumva sindicatele pun căruţa înaintea cailor doar din dorinţa ca şefii de sindicat numeroşi, precum ciupercile după ploaie, să pună beţe-n roate guvernării numai ca să-şi justifice ei posturile şi salariile babane, provenite tot de la buget, din cotizaţia bugetarilor!
Ion PREDOŞANU
