Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor realizat în 2011 a reliefat date interesante pentru judeţul Gorj. Din păcate, nici Gorjul nu a scăpat de tendinţele negative ce au cuprins întreaga ţară, mai ales după 1992. Astfel, judeţul şi-a continuat declinul demografic, mai ales din cauza sporului natural negativ şi a emigrării internaţionale, fenomene accentuate de aderarea României la Uniunea Europeană.
Judeţul Gorj are o populaţie stabilă de 341 594 de persoane, cu mult mai puţin decât cei 401.021 de oameni înregistraţi în 1992, ocupând locul 28 pe ţară, exclusiv municipiul Bucureşti. Faţă de ultimul recensământ, cel din 2002, Gorjul are cu 45 714 cetăţeni mai puţini, o scădere procentuală de 11,80%.
Printre alte date statistice, de remarcat este faptul că judeţul nostru continuă să aibă mai mulţi rezidenţi la sat decât la oraş. Practic, faţă de ultimul recensământ, în Gorj a avut loc fenomenul migraţiei dinspre sat spre oraş. Conform Direcţiei Judeţene de Statistică, motivele sunt legate de nivelul cheltuielilor, mult mai mici în mediul rural decât cele din mediul urban, acestea determinând oamenii să se întoarcă spre satul românesc.
Scăderea natalităţii va conduce la mari dezechilibre sociale şi economice
Totuşi, abia acum urmează vestea cea mai proastă. Conform datelor obţinute de Institutul Naţional de Statistică, generaţiile născute după 1989 vor avea de întreţinut o populaţie vârstnică foarte numeroasă. În judeţul Gorj, la 100 de persoane în vârstă de muncă vor avea de întreţinut 22 de persoane vârstnice, cea mai mare cifră din 1992 încoace. Dacă la începutul anilor ’90, raportul era de 16 la 100, acum cifra a crescut la 22. Cu alte cuvinte, sarcina economică a populaţiei adulte, compusă din generaţiile mici născute în ultimii 20 de ani, va cunoaşte mai mult decât o dublare. Această situaţie are potenţial exploziv, putând arunca în aer echilibrul social al ţării.
Motivul principal pentru această stare de fapt îl constituie lipsa natalităţii, pruncii născuţi fiind mult sub numărul necesar înlocuirii generaţiilor şi a migraţiei externe. De altfel, populaţia judeţului continuă să îmbătrânească, fenomen întâlnit şi în restul ţării. La 20 octombrie 2011, în judeţul Gorj, copiii(0 -14 ani) deţin o pondere de 15,7%(53786 de persoane) din totalul populaţiei stabile, populaţia tânără (15 – 24 ani) are 12,5%, (42856 persoane), persoanele mature (25 – 64 de ani) fiind cele mai numeroase cu 56,6%( 193 310 persoane). Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezintă 15,1% (51642 persoane) din totalul populaţiei stabile.
Într-o notă mai optimistă, putem nota că acelaşi recensământ a reliefat scăderea drastică a numărului persoanelor fără şcoală absolvită, inclusiv a analfabeţilor.
M.Ş.
