Primarii Văii Jiului, absenți la discuțiile despre poluarea Jiului

728

Administrația Parcului Național Defileul Jiului a organizat ieri o întâlnire cu reprezentanți ai autorităților din Gorj și Hunedoara cu privire la poluarea Jiului, marii absenți ai discuțiilor fiind chiar primarii orașelor din Valea Jiului. Orașele respective sunt considerate ca fiind principalii poluatori ai râului, iar prezența edililor era una binevenită pentru discuția care a avut loc. Organizatorii nu au primit nicio explicație cu privire la absența primarilor, edilul din Petroșani, Tiberiu Iacob Ridzi, menționând, de exemplu, că el nu știa nimic despre o astfel de întâlnire. În schimb, acesta a dat asigurări că în capitala Văii Jiului s-au făcut și se fac diverse controale menite să reducă poluarea Jiului în perspectiva unor noi viituri, iunie fiind luna în care debitul râului crește considerabil în fiecare an. „La Petroșani am reușit să eliminăm câteva depozite necontrolate de pe malul apei și față de acum câțiva ani, din punctul nostru de vedere, situația e mult mai bună. Mai există sincope și oameni care aruncă pe malul Jiului tot felul de deșeuri. De regulă, noaptea se aruncă, în special haine și materiale de construcții, dar facem controale împreună cu diverse instituții ale statului și încercăm să ținem lucrurile sub control”, a menționat primarul. Luna viitoare, la Petroșani ar urma să aibă loc o întâlnire fix cu aceiași participanți, locul fiind ales în speranța că măcar acolo se vor putea prezenta și edilii din Valea Jiului.
Șeful Apelor Române din Valea Jiului, Sorin Corici, spune că hainele care atârnă și acum în arborii din albia Jiului, pe Defileu, provin de la nenumăratele magazine și depozite second-hand care au apărut în orașele Văii Jiului în ultimii ani.„E greu să ajungem acolo unde ne dorim cu toții, să avem un mediu curat și ape curate. Cauza poluării, în mare parte, o reprezintă aceste centre de selectare a deșeurilor textile, cele de colectare și magazinele second-hand. Nu aruncă neapărat voit magazinele, dar oamenii cumpără cantități mari și de acolo aleg ce le trebuie și ce nu, iar apoi depozitează în locuri unde, la viituri, sunt duse în Jiu și așa ajung în apă”, a explicat Corici. La discuțiile pe această temă Prefectura Gorj nu a fost reprezentată la nivel de prefect sau subprefect, în timp ce de la Deva a venit la Bumbești Jiu subprefectul Oana Biriș. Aceasta s-a declarat și ea dezamăgită că primarii din Vale nu au participat la întâlnire, dar a dat asigurări că Jiul nu va mai fi poluat. „Sincer, mă așteptam să fie și reprezentanții primăriilor aici, dar am constatat că nu au participat. Nu cunosc motivele absenței dumnealor. Va urma însă o nouă întâlnire în scurt timp, în județul Hunedoara, astfel încât și reprezentanții primăriilor din Valea Jiului să poată participa pentru a stabili clar implicarea fiecăruia în această problemă”, a explicat subprefectul din județul vecin. Șeful Parcului Național Defileul Jiului, Marin Șerban, spune că albia râului ar putea fi curățată de mizeriile existente în ea în circa un an de zile, dacă o firmă ar fi implicată într-un astfel de proiect cu personal suficient. Costurile sunt estimate la peste 1 milion de euro, bani pe care nu se știe cine îi suportă, ideea discuțiilor de la Bumbești Jiu fiind aceea că autoritățile din cele două județe ar trebui să se asocieze într-o organizație care să reușească să atragă fonduri nerambursabile. „Sunt deșeuri agățate în vegetație. Putem găsi soluții pentru ca toate aceste deșeuri să fie eliminate, inclusiv prin toaletarea unor părți din arbori. Nu suntem pentru înlăturarea definitivă a acestor arbori, pentru că ei dau naturalețea râului Jiu. Avem aici specii rare de animale și dau doar un exemplu, vidra, care trebuie să suporte și acțiunile neplăcute ale omului. Pe pagina noastră de Facebook am avut o mulțime de aprecieri pentru vidra jucăușă, dar haideți să ne gândim la mediul în care trăiește această vidră. Îi îndemn pe toți să ne gândim la această vidră, la peștii pe care vrem să îi prindem când venim la pescuit și chiar nouă să ne asigurăm aer curat și o stare de confort, plecând de la civilizația care ar trebui să ne caracterizeze pe toți. Dacă s-ar face igienizarea râului printr-o firmă specializată, nu neapărat de către voluntari, pentru că am tot avut copii la strâns de gunoaie, dar adulții sunt cei care produc poluarea, consider că ar fi nevoie de minim un an pentru a îndepărta toate deșeurile din albia râului. În paralel, ar trebui lucrat și în amonte pentru a stopa sursele de poluare. Mergem pe albia râului și întâlnim saltele sau pături aruncate. Am descoperit un cuptor cu microunde pus, din fericire, într-o pubelă dintr-o parcare, alături de o canistră metalică și niște oale, lucruri cu care nu cred că oamenii vin la picnic și la finalul mesei se gândesc să nu le mai ia acasă”, afirmă Marin Șerban.
Gelu Ionescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here