Poziţia CNE cu privire la modificarea structurii anului şcolar

779

În cursul zilei de ieri, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că ia în calcul mai multe măsuri, printre care se numără şi modificarea structurii anului şcolar 2021- 2022, dar şi prelungirea duratei cursurilor pentru anul şcolar 2022-2023. Consiliul Naţional al Elevilor a transmis că îşi menţine poziţia cu privire la structura anului şcolar 2021-2022: cursurile să înceapă pe data de 6 septembrie 2021 şi să se încheie pe data de 4 iunie 2022. ”Consiliul Naţional al Elevilor a atras atenţia, încă din luna februarie a acestui an, cu privire la faptul că structura anului şcolar 2021-2022 este dezechilibrată şi nejustificată, fiind aprobată fără un proces de consultare reală a partenerilor de dialog social. Ne bucurăm să vedem că Ministerul Educaţiei a decis să revină asupra acestei măsuri, fiind dispus să asculte viziunea tuturor actorilor implicaţi în actul educaţional. Consiliul Naţional al Elevilor îşi menţine poziţia cu privire la structura anului şcolar 2021-2022: cursurile să înceapă pe data de 6 septembrie 2021 şi să se încheie pe data de 4 iunie 2022. Această structură este mai echilibrată, atât în ceea ce priveşte numărul de săptămâni (16/18, în loc de 14/20), cât şi în ceea ce priveşte numărul mai redus de zile pe care elevii sunt nevoiţi să le petreacă la şcoală în timpul verii, atunci când temperaturile din sălile de clasă creează un disconfort termic puternic, în contextul în care majoritatea unităţilor de învăţământ preuniversitar nu dispun de infrastructură de climatizare. În ceea ce priveşte prelungirea duratei cursurilor începând cu anul şcolar 2022-2023, considerăm că Ministerul Educaţiei are datoria de a trata cu prioritate, înaintea oricărui alt aspect, planurile-cadru pentru liceu, care vor redefini arhitectura curriculară a întregului sistem. Cercetările din domeniul ştiinţelor educaţiei arată că nu există o legătură consistentă şi bine definită între creşterea numărului de zile pe care elevii le petrec la şcoală şi rezultatele pe care aceştia le obţin la testările internaţionale de tip PISA. În Model of School Learning, elaborat de John Carroll, sunt prezenţi mai mulţi factori care pot conduce la reuşita academică: calitatea actului educaţional, abilitatea de înţelegere a elevilor, perseverenţa (timpul pe care elevii sunt dispuşi să îl aloce învăţării) şi oportunităţile de învăţare (timpul pe care elevii îl au la dispoziţie pentru a învăţa). Aşadar, numărul de zile de cursuri nu reprezintă o variabilă decisivă atunci când vine vorba de performanţa academică a elevilor. Este imperios ca, atunci când Ministerul Educaţiei elaborează politici educaţionale, să aibă în vedere cu precădere calitatea actului educaţional (formarea resursei umane, modificarea arhitecturii curriculare etc.), măsurile privind numărul de zile de şcoală fiind subsecvente celor de mai sus”, se arată într-un comunicat al CNE.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here