Fiindcă nu şi-au achitat anumite impozite, facturi ori rate la bănci, în luna aprilie, Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Gorj a trecut la înfiinţarea de popriri pe pensiile a peste 2.600 de gorjeni. Cele mai frecvente motive pentru care reprezentanţii Casei de Pensii sunt nevoiţi să facă popriri provin din hotărârile judecătoreşti, credite şi dobânzi restante de la bănci şi Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Gorj, impozite şi taxe locale, amenzi, facturi la întreţinere neplătite de la asociaţiile de proprietari, debite restante comunicate de unităţi pentru foştii salariaţi, actuali pensionari.
Persoanele cu popriri pe pensie pot rămâne fără o treime din aceasta dacă au datorii către un singur creditor, iar dacă este vorba despre datorii cu titlu de întreţinere sau alocaţii pentru copii, debitorul poate rămâne doar cu jumătate din pensie, cealaltă fiind reţinută pentru acoperirea restanţei. De altfel, se reţine tot jumătate din pensie, dacă persoana are datorii către mai mulţi creditori.
Chiar dacă doar o lună de zile ne mai desparte de vară şi facturile la întreţinere sunt mai scăzute faţă de lunile trecute, situaţia nu a fost una roz nici luna trecută pentru peste două mii de pensionari, când suma totală a reţinerilor din pensiile gorjenilor a depăşit valoarea de 480.000 de lei. “Situaţia pentru luna aprilie se prezintă astfel: am efectuat un număr de 2.631 de popriri pe veniturile pensionarilor, suma totală a viramentelor fiind de 482.136 de lei”, a declarat Daniela Negoiţă, director adjunct în cadrul CJP Gorj.
Conform art. 728, “pensiile pot fi urmărite până la 1/2 din venitul lunar net pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii şi până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii”. Poprirea se înfiinţează în conformitate cu dispoziţiile aceluiaşi articol din Codul de procedură fiscală, conform cărora “veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum”.
Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii.
Izabella Molnar
