Cu şase decenii în urmă, sub imperativele culturale ale învăţaţilor Nicolae Iorga şi Dimitrie Gusti, s-a pus acut problema ridicării nivelului culturii al ţărănimii române. Una dintre cele mai adecvate forme de cultivare a maselor populare au format-o căminele culturale.
Astfel, şi pe Valea Gilortului de jos, din judeţul Gorj a luat fiinţă Căminul Cultural al «Bibescu Vodă”, mai întâi cu sediu în comuna Bibeşti, apoi în comuna Aninoasa. Această instituţie avea o rază de acţiune de Ia Târgu-Cărbuneşti până la Filiaşi (mai precis: Jupâneşti, Ţânţăreni). Dintre acţiunile acestuia notăm doar câteva: corul mixt pe patru voci, formaţia de teatru, formaţia populară, cercurile de ţesut, cusut şi menaj, viticultură, pomicultură, o mare bibliotecă (inclusiv cea basarabeană, adusă aici în condiţii vitrege), aparat de proiecţie cinematografică, cerc de etnografie şi artă populară etc. Dintre realizări amintim doar: turneele prin ţară cu corul şi formaţia de teatru, mai ales în Transilvania pentru consolidarea Unirii, monografia comunei publicată în anul 1935.
Secţia ligii Antirevizioniste, premiul internaţional la Paris cu un album de motive populare etc.
Drept sediu, sătenii au construit o clădire cu două nivele, la parter îşi desfăşoară activitatea unitatea cooperatistă, iar la etaj – Căminul Cultural.
Odată cu preluarea puterii politice de către regimul comunist, după se ştie, a întreţinut o cultură aservită, nu s-a mai interesat de tradiţiile culturale menţionate, iar de sediul amintit – din centrul satului Aninoasa nici n-a vrut să audă de renovări şi întreţinere.
Astfel prin anii ‘60, locuitorii au fost nevoiţi să demoleze clădirea cu două nivele şi să folosească materialele rezultate, doar pentru un magazin sătesc cu un nivel, subordonat cooperativei de consum. După 1989, comerţul socialist a falimentat în faţa întreprinzătorilor particulari şi astfel sediul acestuia din Aninoasa a fost lăsat de izbelişte. Prin înstrăinări „moderne”, clădirea a trecut pe la mai mulţi cumpărători, dar nimeni nu a putut să-l utilizeze?!… Am propus de nenumărate ori să fie restabilit dreptul de proprietate al vechiului cămin cultural, pentru care, cu 80 de ani în urmă, cooperaţia şi cultura au cumpărat terenul (deţinem documente!) şi au construit parterul pentru cooperaţie şi etajul pentru cămin cultural, după cum am precizat anterior.
Există în acest sens o sală mare pentru spectacole, conferinţe, şedinţele consiliului local şi chiar anexe. O altă posibilitate pentru centrul cultural este Şcoala Tip Haret din centrul satului de reşedinţă, construită, cu o sută de ani în urmă, de trei eroi ai primului Război Mondial, răniţi şi decoraţi cu înalte distincţii militare superioare, ILIE STĂNESCU, GHEORGHE JIANU şi ILIE ISCRULESCU, trei fii ai satului, învăţători cu grade didactice superioare, dintre care doar ultimii doi s-au mai întors la catedre.
Lamentările şi nepăsările aleşilor locali nu sunt justificate de îndată ce în satele Aninoasei s-au construit două stadioane şi o sală de sport, cu fonduri europene! Tinerii satului se organizează seara în grupuri pe la porţile sătenilor.
Oare comuna Aninoasa nu merită, în centrul ei, conform marilor tradiţii: Centrul Cultural, EDITURA RAM, Aninoasa, Gorj.
Prof. VIRGILIU CERCELARU
