Valea Cernei este una dintre puținele văi formate în profil longitudinal din Carpații Românești. Luându-se în considerare valoarea peisagistică și biologică deosebită precum și necesitatea ocrotirii patrimoniului natural din aceste locuri a fost creat Parcul Național Domogled-Valea Cernei din care o importantă parte se întinde în Gorj.
Acesta în suprafață de aproape 65000 ha este unicul parc la scară națională ce înglobează un întreg bazin hidrografic și un singur masiv montan. La nivelul parcului au apărut în timp o serie de arii protejate cum ar fi rezervațiile Belareca, Domogled, Coronini-Bendina precum și perimetrul speologic Bîrzoni. Ca particularități ale Văii Cernei ar putea fi enumerate: dezvoltarea carstului în forme care încântă ochiul, fenomene geologice inedite, climatul submediteranean, cadrul natural sălbatic unde la loc de cinste sunt pădurile de fag precum și habitatul Pinului Negru de Banat.
Pornind pe valea Cernei de la Orșova denumită Dierna de romani sau Rîşova mai târziu lăsăm în urmă golful cu același nume și ne angajăm pe cursul inferior al Cernei. Calea ferată și șoseaua șerpuiesc împreună cu râul zglobiu printre înălțimile domoale ale munților Mehedinți și Almaj. După un timp ajungem la Topleţ unde pot fi văzute instalații de morărit cu turbine de apă. Puțin mai sus în punctele numite Sub Iorgovanul și Podul Turcilor se pot vedea încă resturile apeductului turcesc construit în anul 1739 pentru a drena apele Cernei. 
În imediata apropiere se poate observa silueta inconfundabilă a Sfinxului Bănățean. Este vorba despre un bloc format din șisturi cristaline cu o înălțime de 10 m ce seamănă cu un profil uman cu capul teșit. Continuându-ne drumul ajungem în binecunoscuta stațiune Băile Herculane. Aceasta este situată la 160 – 170 m altitudine într-un decor montan de invidiat și este plasată într-o îngustă depresiune fiind închisă de Munții Cernei pe dreapta și cei ai Mehedinților pe stânga. Aceștia crează un puternic meterez, format din calcarele cretacice și mezozoice ce se ridică brusc de la 800 la 1100 m deasupra fundului văii. Vârfurile Domogledul Mic (800 m) și Mare (1150 m) domină stațiunea. Crestele calcaroase sunt încununate de podoaba neagră a siluetelor pinului bănățean. O pădure de fag cu iederă și curpen bine dezvoltată, îmbracă poalele muntelui acoperind aproape în întregime spinările masivelor calcaroase, cu intruziuni de rocă metamorfică și eruptivă.
Climatul cu puternice influențe mediteraneene constituie un element esențial în descifrarea fenomenului de concentrare în jurul stațiunii a celui mai mare număr de plante și animale meridionale din tot ansamblul Munților Carpați. Este binecunoscut faptul că Băile Herculane reprezintă unul din cele mai calde puncte de pe harta României. Clima blândă cu influențe mediteraneene în combinație cu rețeaua hidrografică densă și relieful variat au favorizat apariția și dezvoltarea unor specii sudice și orientale foarte rare, chiar unice în țară. Un fenomen inedit în perimetrul mai sus menționat este Avenul lui Adam adânc de 11 m și dificil de explorat nu atât greutăților cât faptului că temperatura poate ajunge la 40 – 50 gr C ân unele galerii cu aburi. Datorită acestui fapt aburii veniți din adâncurile Lumii lui Hades au format concrețiuni unice care pendulează la suflul aburului. Condițiilor de veritabilă peșteră tropicală în combinație cu masivele cantități de guano în acele locuri au format o faună cavernicolă distinctă ce conține mai multe specii de păianjeni și izopode trogloblonde. Avenul este protejat fiind declarat monument al naturii, accesul în el fiind permis numai echipajelor special pregătite și cu scop ștințific.
Pădurile Domogledului cuprind specii forestiere de climă blândă cum ar fi stejarul pufos, nucul sălbatic, mojdreanul, alunul turcesc, liliacul și vișinul turcesc. În etajul superior crește faimosul pin negru bănățean (pinus negra banatica). Locurile mai cuprind câteva rarități floristice de o frumusețe deosebită cum ar fi Inul Galben de Banat, Ciuboțica Cucului Bănățeană, Garofița Albă și Pojorita lui Rochel specie foarte rară ce mai crește doar pe Valea Timocului.
Mugurel PETRESCU
