Obezitatea copilului, ca și a adultului, este o boală cronică de nutriție, fiind consecința unui cumul de energie depozitată sub formă de lipide, cumul rezultat din dezechilibrul dintre aportul și consumul de energie.
Obezitatea copilului presupune afectarea unui organism aflat încă în perioada de creștere și dezvoltare, cu multiple influențe asupra funcțiilor organismului.
Obezitatea copilului reprezintă unul dintre motivele din ce în ce mai frecvente pentru care părinții se adresează medicului de familie.
Complicațiile obezității
Prezența timp îndelungat a obezității la copil are repercusiuni asupra stării de sănătate a adultului. Pot apărea următoarele complicații, manifestate la adolescent sau în perioada de adult:
– la nivelul aparatului cardiovascular: hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, hipertrofia ventriculului stâng, cord pulmonar, cardiomiopatie asociată obezității, arterioscleroza accelerată;
– la nivelul aparatului respirator: apnee obstructivă în somn, sindromul de hipoventilație asociat obezității, creșterea predispoziției pentru infecții respiratorii, creșterea incidenței astmului bronșic;
– la nivelul sistemului nervos central: AVC, hipertensiune intracraniană idiopatică;
– la nivel gastro-intestinal: colecistită, colelitiază, steatoză hepatică nonalcoolică, reflux gastro-esofagian
– la nivel metabolic: rezistența la insulină, hiperinsulinism, diabet zaharat de tip 2, dislipidemie, hiperuricemie;
– la nivel osteo-articular: osteoartrită, coxa vara, lumbago cronic, scăderea mobilității, edeme și dureri ale membrelor inferioare după ortostatism prelungit.
Terapia obezității constă în schimbarea stilului de viață, atât printr-o dietă adecvată, hipocalorică-hipolipidică, dar și prin creșterea activității fizice, prin scăderea timpului petrecut în fața televizorului sau a calculatorului. Recomandările dietetice pentru copiii supraponderali și obezi includ creșterea consumului de legume, fructe, cereale integrale și limitarea sau chiar evitarea lipidelor de origine animală și dulciurilor concentrate. Din totalul caloriilor, lipidele trebuie să reprezinte maximum 30%.
Alimentația sănătoasă trebuie să includă aport adecvat al nutrienților esențiali, aport adecvat consumului energetic. Copilul trebuie învățat să consume cereale integrale, lapte și iaurt cu conținut redus în grăsimi, carne slabă (pasăre, pește, vită), legume și fructe, să-și limiteze consumul de sare, să aibă un aport suficient de lichide, dar sunt interzise băuturile dulci carbogazoase. De asemenea, copilul va fi învățat să reducă consumul alimentelor cu index glicemic mare (dulciuri concentrate, pâine albă, paste, cartofi).
Copiii, mai ales părinții, sunt sfătuiți să reducă timpul afectat vizionării TV și a jocurilor pe calculator la maximum 1-2 ore/zi.
Sunt încurajate practicarea sporturilor și a activităților fizice (mersul pe jos, mersul cu bicicleta, mersul cu role). Activitățile fizice trebuie să fie relaxante, adaptate fiecărui copil, minimum o oră zilnic, având în vedere creșterea treptată a intensității și duratei efortului fizic.
La copiii supraponderali sau obezi care au deja și comorbiditate asociată este necesară o abordare terapeutică multidisciplinară.
Material informativ realizat de dr. Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie – Cabinet Planificare familială din cadrul Ambulatoriului Integrat al Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu
