Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” sărbătoreşte zilele acestea împlinirea a 120 de ani de la înfiinţare. Pentru a marca acest eveniment, conducerea instituţiei de cultură a organizat un simpozion la care participă muzeografi şi cercetători din toată ţara.
Simpozionul se va desfăşura în perioada 16 – 18 iulie, perioadă în care participanţii vor discuta probleme de geologie, arheologie, istorie şi etnografie. „Astăzi este zi de sărbătoare pentru Muzeul Gorjului – se împlinesc 120 de ani de la înfiinţarea sa. Tocmai de aceea am pregătit un simpozion naţional la care au fost invitaţi cercetători şi muzeografi din marele centre universitare şi marile muzee ale României, un simpozion structurat pe patru secţiuni: geologie, arheologie preistorică, antică şi medievală, istorie şi etnografie.
Este punctul culminant al manifestărilor pe care le-am organizat anul acesta cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la înfiinţare”, a declarat Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean Gorj. Invitaţiei instituţiei de cultură au răspuns anul acesta zeci de cercetători şi muzeografi din toată ţară, care vor profita de acest prilej pentru a face schimb de experienţă şi pentru a-şi face cunoscute descoperirile. „De mai mulţi ani Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu” din Târgu-Jiu organizează astfel de simpozioane. Este un lucru bun pentru că în acest fel mai mulţi specialişti din Oltenia şi alte zone ale ţării fac schimb de experienţă. E un prilej pentru noi toţi de a comunica şi de a face cunoscute descoperirile noastre; asta se va întâmpla şi aici în următoarele două zile. Acest muzeu a fost renovat şi reamenajat astfel încât i s-a dat o nouă faţă şi o nouă posibilitate de expunere a vestigiilor din acest judeţ. Aici îşi găsesc locul şi materiale descoperite recent”, a spus Gabriel Crăciunescu, arheolog din Drobeta Turnu-Severin. La deschiderea manifestărilor prilejuite de împlinirea a 120 de ani de la înfiinţarea Muzeului Gorjului a participat şi Ciprian Florescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj. „Este o instituţie cu care ne mândrim cu toţii, o instituţie care de la an la an creşte şi vine în faţa iubitorilor de izvoare scrise şi nescrise, dar şi în faţa oamenilor de ştiinţă, cu noi şi noi perspective. Sunt fericit să pot să afirm că această instituţie reprezintă o bornă a vieţii publice gorjeneşti, cu radiaţii clare spre viaţa culturală”, a spus acesta, ţinând totodată să-i felicite pe toţi cei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul muzeului pentru modul în care au înţeles să-şi desfăşoare activitatea de-a lungul anilor.
Proiecte de viitor
Conducerea Muzeului Judeţean Gorj şi-a propus ca anul acesta să înceapă restaurarea caselor memoriale şi a culelor aflate în administrarea instituţiei, precum şi preluarea în administrare a Culei Crăsnaru de la Groşerea, culă aflată în stare avansată de degradare. De asemenea, directorul Muzeului Judeţean mai intenţionează ca anul acesta să achiziţioneze un darac de lână, două costume populare, câteva lăzi de zestre şi câteva marame, vechi de câteva zeci de ani, din Runcu, Samarineşti, Sâmbotin şi Schela.
Roxana Lupu
