MUNTELE MARILOR VERTICALE

340
1LOCALIZARE
Localizat pe partea dreaptă a văii Sohodolului la nord de complexul turistic Bucium, muntele Pleşa se prezintă ca un masiv bastion de calcar dominând cu peste 1100m aşezările de la poalele sale : Runcu, Bâlta şi Bâltişoara.

Din vârful cu acelaşi nume (1444m ) se desfac spre sud trei pinteni :Cracul Scurt, Cracul Lung şi Cracul Sângerului. Fiind format aproape în totalitate din calcar, rocă cu o mare permeabilitate carstică în Pleşa se pot observa o mare varietate de fenomene carstice: peşteri, avene, ponoare şi izbucuri. Dintre acestea cele mai cunoscute sunt: Peştera Pătrunsa, Picuiel şi S1. Se cuvine să amintim şi avenele din Pleşa: Clocoticiul 1 din Scoaba Sărăturii (-99m ), Clocoticiul 2 din Scoaba Sărăturii (-72m ), Clocoticiul din Cracul Scurt (-79m) şi Clocoticiul din Circa Pareteilor (-149m).

3RECORDURI NAŢIONALE
Două dintre aceste avene deţin recorduri naţionale. Este vorba despre C1 din S. Sărăturii cu cel mai mare grup stalagmitic din ţară (10m ) urmat de o formaţiune asemănătoare din avenul Tecuri (Sebeş) de 7m şi de Clocoticiul din C.Pareteilor cu cel mai mare puţ vertical din ţară măsurând 121m urmat de avenul din Dealul Dănila cu un puţ de 116m. Măsurătorile şi explorarea au fost efectuate de speologii de la Clubul Speologie Emil Racoviţă Bucureşti.
CIRCUITUL SUBTERAN AL APEI
6Circulaţia subterană a apei în muntele Pleşa rămâne fenomenul cel mai complex şi în acelaşi timp cel mai interesant din zonă. Această circulaţie subterană este favorizată de structura geologică (calcare carstificabile) şi de diferenţele de cote dintre punctele de insurgenţă şi exurgenţă. Pentru stabilirea relaţiilor hidrologeologice în zonă, specialiştii hidrologi au efectuat timp de mai mulţi ani studiind şi condiţiile locale de climă (perioade ploioase alternând cu cele secetoase ) o serie de marcări cu trasori clasici precum şi trasori speciali în perimetrul Sohodol – Şuşiţa Verde şi chiar mai departe spre Bistriţa.
REZULTATE
Rezultatele acestor marcări ne oferă indicaţii preţioase privind direcţiile de curgere a apelor subterane, precum şi a vitezelor de curgere prin carst:
Între punctele de insurgenţă de pe Valea Gropului şi exurgenţele Pătrunsa şi Picuiel există relaţii hidrologice. Apa ce dispare pe Valea Gropului în punctul numit Toaia Dracilor şi altele mai mici după o circulaţie subterană apare în izbucurile Pătrunsa şi Picuiel după care se varsă în Sohodol. Viteza de curgere în subteran este de aproximativ 2km/zi.
CONCLUZII
Ca parte integrantă a complexului carstic Sohodol, muntele Pleşa deţine un rol important prin aportul său asupra hidrologiei bazinului Sohodol în perioadele normale debitul său fiind suplimentat cu aprox. 50-55%, aflux de apă provenit din puternicele izbucuri Pătrunsa, Picuiel precum şi Izvorul Muşchiat.
Mugurel PETRESCU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here