ROMÂNI,
Neînduplecatele sforţări ale unei mari puteri de a subjuga Ţara noastră, ne-au despărţit pentru un timp, dar nicio forţă din lume nu poate rupe trainicile legături ce le-am avut. Deşi inimile noastre sunt pătrunse de durerile Ţării noastre, desnădejdea nu ne-a copleşit niciodată iar, astăzi, speranţele noastre sunt mai puternice decât oricând. Suferinţele grele pe care poporul român le-a îndurat şi le îndură cu multă bărbăţie sunt astăzi un învăţământ pentru multă lume. Neștirbită conştiinţa poporului Român, solidaritatea sa firească, energia pe care a manifestat-o de atâtea ori, dovedesc, azi, tuturora că Naţiunea Română merită a fi sprijinită în dorinţa sa vie de libertate. În cursul veacurilor trecute, Poporul Român a suferit şi alte încercări dintre cele mai grele, dar el a rezistat, căci nimeni nu a putut doborî voinţa sa vie de viaţă naţională. El a rămas întotdeauna credincios datinilor şi idealurilor sale, prietenilor şi ocrotitorilor săi astăzi ca şi în trecut. Români, o tiranie ce ameninţă lumea întreagă ne-a cotropit pământul strămoşesc, în faţa lui stau însă puterile spiritului şi credinţei, forţele materiale ale marilor democraţii apusene şi pretutindeni nobila conştiinţă a omului. „Este sigur” că în această luptă uriaşă, dreptatea universală va birui şi cu ea dreptatea poporului român va fi răzbunată, dreptul său la o viaţă liberă va fi din nou respectat. Din inimile noastre curate să nu piară nădejdea, iar voinţa noastră de unitate naţională să rămână nebiruită! Să fim întotdeauna un exemplu de integritate naţională. Ştim că în faţa acestei mari tragedii, Poporul Român rămâne unit cu credinţa în Dumnezeu, Adevăr şi Dreptate!
TRĂIASCĂ ROMÂNIA!
Ss/ Mihai I. Rege al Românilor
O pagină – mesaj de o indiscutabilă măreţie istorică
“Gorjeanul’’ devine, prin gestul editorial de faţă, beneficiarul unui text de o indiscutabilă măreţie istorică. În anul 1951, eroul gorjean, al luptelor anticomuniste şi antisovietice, căpitanul Grigore Brâncuşi, a transcris discursul Regelui Mihai I, adresat de Anul Nou poprului român, din exil. Grigore Brâncuşi se afla la conacul lui Dincu Gheorghe din Topeşti, dimpreună cu ordonanţa sa Gheorghe Martău şi recepţionând un post de radio din Occident, a considerat demersul său o datorie de conştiinţă şi onoare. Mesajul în sine reprezintă un desăvârşit model de patriotism pur, care îşi întrepătrunde trăirea sinceră cu o asmare simbolică, de către Casa Regală, a destinului ales al naţiei româneşti. Dar, totodată, strigătul Regelui Mihai I semnifică sensul luptei împotriva oricărei tiranii şi, acum la 100 de ani de Românie modernă, îndemnul-chemare de a păstra Unitatea Naţională nebiruită.
(Dan Pupăză şi I.P.Brădiceni)
